Arhitectul de interior Omid Ghannadi, cel care a făcut selecţia de lucrări anul acesta la DIPLOMA Show (7-15 octombrie), a vorbit, într-un interviu pentru News.ro, despre cum văd tinerii creativi din industrie lumea de mâine, noua generaţie de arhitecţi, dar şi despre faptul că "în România am găsit un surogat pentru familia lăsată în urmă", în Iran. Crede că Bucureştiul are nevoie de infrastructură publică şi de politici de locuire urbană sustenabilă iar cartierul preferat este Icoanei-Ioanid.
Ediţie aniversară #10. DIPLOMA Show, festivalul noii generaţii de artişti, arhitecţi şi designeri români, aflat la cea de-a 10-a ediţie, este organizat de The Institute, la Combinatul Fondului Plastic, între 7 şi 15 octombrie. În cele nouă ediţii de până acum, festivalul şi-a propus şi a reuşit să fie un susţinător al creativilor români aflaţi la început de drum şi să le oferim vizibilitate atât în faţa profesioniştilor seniori, cât şi pasionaţilor de artă şi publicului larg.
Un board creativ format din peste 70 de experţi - atât specialişti seniori consacraţi din industriile creative, cât şi reprezentanţi ai universităţilor cu profil vocaţional-creativ din ţară – au selectat anul acesta cele mai bune lucrări de diplomă ale absolvenţilor facultăţilor de profil.
Astfel, 131 de artişti din noua generaţie vor putea fi admiraţi de publicul larg în toate cele 10 spaţii expoziţionale din cadrul Combinatului Fondului Plastic (Băiculeşti, 29) din Bucureşti, între 7 şi 15 octombrie, într-o ediţie aniversară specială a festivalului.
Lucrările artiştilor emergenţi provin din 16 specializări diferite. Astfel, vizitatorii DIPLOMA Show vor avea acces la proiecte din domeniile: arhitectură, arhitectură de interior, peisagistică, urbanism, artă murală, arte grafice, arte textile, ceramică-sticlă-metal, design de produs, design grafic, fashion, foto-video, pedagogie, pictură, scenografie şi sculptură.
Redăm interviul acordat de Omid Ghannadi pentru News.ro
News.ro: Care au fost criteriile după care v-aţi ghidat în selectarea lucrărilor din acest an pentru DIPLOMA Show?
Omid Ghannadi: Selecţia proiectelor din acest an a urmat tiparul anilor precedenţi şi a fost dificilă. Spun cu mare bucurie acest lucru: de la an la an proiectele sunt mai interesante, tinerii artişti au multe de spus, prezentările sunt reuşite, grafica de asemenea, ideile centrale la fel, este un grad de profunzime care evoluează de la an la an.
Îmi place să caut acele proiecte care au ceva de spus despre lumea de mâine, fie că vorbim despre ecologie, sănătate, integrare, educaţie, cultură, să vorbească despre un gând care, odată materializat ar face viaţa pe pământ, chiar şi un pic, un pic mai bună. Sunt proiecte pe care le vezi şi poţi simţi implicarea personală pe care a avut-o viitorul arhitect sau designer atunci când a imaginat lucrarea respectivă şi felul în care a vrut să îşi exprime ideea fundamentală.
Cum vedeţi DIPLOMA Show după 10 ani? Este necesar acest festival? A adus schimbări în industria creativă?
O.G.: Cred că DIPLOMA Show este un eveniment cultural foarte important pentru industria creativă şi mai ales pentru tinerii ce urmează să profeseze în aceste domenii. Mi se pare că modul în care comunică acest eveniment cu oamenii - aduce arta mai aproape de societate şi în acelaşi timp onorează munca tinerilor şi universităţile de profil din România. Este un mod de a celebra educaţia universitară din aceste industrii şi bineînţeles, eforturile depuse de artişti pentru proiectele de Diplomă.
Pentru vizitatori, este un mod minunat de a observa cum văd tinerii artişti lumea de mâine, ce schimbări ar aduce societăţii pentru a deveni un loc mai bun. Am observat de-a lungul celor 10 ani de DIPLOMA Show, cum proiectele de Diplomă au evoluat, iar industria creativă locală a mers foarte bine înainte.
Ce defineşte un om creativ? Cum dovedeşte el că este creativ? Există reguli, tipare în care poate fi el încadrat?
O.G.: Eu cred că omul este prin definiţie creativ. Aici cred că vorbim mai mult despre ce reuşeşti să dezvolţi prin creativitatea ta, la ce îţi foloseşte. Cred că anumite domenii, spre exemplu cele artistice, folosesc creativitatea ca un instrument direct de lucru şi atunci, cine foloseşte instrumentele mai bine este mai priceput şi are rezultate mai bune. În aces fel unii oameni sunt percepuţi ca fiind mai creativi decât alţii.
Ce caracterizează noua generaţie de arhitecţi în comparaţie cu cea din care faceţi parte?
O.G.: Cred că noua generaţie de arhitecţi este mai bine educată decât cea din care fac eu parte. Numai privind expoziţia de la DIPLOMA Show, poţi vedea evoluţia proiectelor de final de an, faptul că absolvenţii au ceva de spus şi de arătat lumii prin proiectele imaginate.
Mă bucur să văd că toate proiectele se raportează la context, la oraş, este o mare preocupare în acest sens. Îmi place să văd că sustenabilitatea devine un atribut de la sine înţeles al proiectelor de diplomă, dar cel mai mult îmi place că proiectele vorbesc despre valori. Consider că noua generaţie de arhitecţi va fi mai bună decât a noastră.
În privinţa tendinţelor, românii se ghidează după modă în designul interior? Vedeţi o dorinţă a lor de a se ghida după aceasta, de a consulta arhitecţi mai mult decât acum zece ani, să spunem?
O.G.: Cred că românii au astăzi nevoie de profesionişti pentru designul interior. Piaţa de servicii din acest domeniu a crescut enorm faţă de acum 10 ani şi cultura vizuală a oamenilor, de asemenea.
Oamenii nu mai pot să îşi coordoneze singuri proiectele de design, atât rezidenţial, dar mai ales pentru proiecte publice. Acum 10 ani erau mai puţini furnizori, mai puţine variante de materiale, echipemente, casele oamenilor arătau mai mult sau mai puţin la fel; astăzi este o explozie de furnizori, producători, variante de mobilare şi accesorizare a unui spaţiu, nu mai poţi ţine pasul fără un profesionist.
Execuţia unui proiect de design este mult mai complicată, cred că toată dezvoltarea acestui segment a generat o nevoie absolută de profesionişti pentru arhitectură şi design. Astăzi oamenii văd mai mult frumosul din lume şi vor sa trăiască şi ei la fel şi acel frumos are nevoie de un profesionist ca să se întâmple.
Oricine poate să-şi construiască designul în propria casă? Este suficient să ne ghidăm după emisiunile şi revistele de specialitate?
O.G.: După cum spuneam mai sus, nu cred că mai poate exista design rezidenţial fără profesionist. Asta nu înseamnă că oamenii nu pot locui în case fără proiecte de design, dar diferenţa de calitate dintre cele două este, astăzi, foarte mare. Este foarte greu pentru cineva fără pregătire în domeniu să poată coordona un proiect de design în toată complexitatea lui tehnică şi estetică.
Care sunt gusturile românilor în ceea ce priveşte designul interior? Ce stil este adoptat cel mai des?
O.G.: Cred că depinde de tipul de proiect. Designul interior rezidenţial este foarte dificil, de multe ori oamenii cred că vor un anume stil, dar nu întotdeauna ştiu ce îşi doresc. Până la urmă, oamenii îşi doresc o „acasă”. Dacă discutăm despre proiecte publice, stilul nu este o discuţie, totul derivă din context.
Ce greşeli fac oamenii atunci când îşi creează propriul design interior?
O.G.: Cred că o greşeală este subestimarea complexităţii unui proiect de design de interior. Este nevoie de multă implicare, timp, documentare, atenţie la costuri, un plan cât mai exact asupra a ceea ce vrei sa obţii. Cred că este din ce în ce mai greu să îţi faci propriul proiect de design interior fără cunoştinţe profesioniste.
Revenind la parcursul dumneavoastră din Iran până în România, cum aţi ajuns aici, de ce aţi rămas?
O.G.: Am venit în România la 14 ani să locuiesc cu fratele meu mai mare. În România am găsit un surogat pentru familia lăsată în urmă, mi-am făcut mulţi prieteni buni, am întâlnit oameni care m-au primit călduros şi atunci acest loc mi-a devenit, cu timpul, acasă.
Legat de arhitectura Bucureştiului, cum s-a schimbat oraşul de când locuiţi aici? De ce ar avea nevoie Bucureştiul acum şi care este locul dumneavoastră preferat din acest oraş?
O.G.: Bucureştiul a evoluat foarte mult de când am venit în România, a devenit un oraş efervescent, cu toate provocările şi neajunsurile unui oraş mare şi aglomerat, dar şi cu farmecul propriu.
Cred că Bucureştiul are nevoie de infrastructură publică şi de politici de locuire urbană sustenabilă, sunt subiecte complexe şi greu de rezolvat, dar atât de necesare. Locul meu preferat din Bucureşti este cartierul în care locuiesc, Icoanei-Ioanid, este genul de microcomunitate unde te cunoşti cu vecinii, un fel familiar de a locui în oraş, aparţinând totuşi unei vecinătăţi.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
