Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române se alătură instituţiilor publice de relevanţă naţională care au semnalat şi respins, în acord cu propriile lor obiective instituţionale şi cu cadrul legal în vigoare în România, derapaje inadmisibile înregistrate în ultima perioadă în spaţiul public, declaraţii şi acţiuni care prejudiciază pe loc şi pe termen lung coordonatele şi dezideratele naturale ale democraţiei. „Este aşadar simpla, imediata noastră datorie academică, ştiinţifică şi civică de a denunţa public recrudescenţa galopantă a discursului de tip fascist, extremist, totalitar şi antisemit în societatea noastră”, a transmis instituţia într-un comunicat de presă.
Dr. Eugen Ciurtin, cercetător ştiinţific, director al Institutului, precizează că „printre obiectivele generale perene ale Institutului de Istorie a Religiilor, aşa cum au fost acestea adoptate de Academia Română, se regăseşte „promovarea şi consolidarea tematicilor prioritare din istoria religiilor în discursul public românesc, în spiritul combaterii radicalismelor religioase şi intoleranţei etnice şi confesionale".
România a suportat deja din plin oroarea dictaturilor de extremă dreaptă care au distorsionat, instrumentalizat şi folosit ca armă religia în spaţiul public. Din cauze, cu protagonişti şi cu consecinţe care au fost studiate intensiv şi prob într-o vastă literatură de specialitate, inclusiv prin contribuţiile multor cercetători din institutele de cercetare din România, începând cu 1990 memoria fascismului românesc interbelic a revenit, ameninţând astăzi să alieneze şi să distrugă cea mai fastă perioadă istorică a noastră. Dar aceşti ultimi treizeci şi cinci de ani au reprezentat mai ales consolidarea unui ambient democratic, în care responsabilitatea istorică a repudiat, inclusiv prin adoptarea unor legi precum OUG nr. 31/2002 şi Legea nr. 217/2015, asocierea unor elemente religioase – simboluri, ritualuri, discursuri – la derivele de provenienţă extremistă fascistă.
10 iunie Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României
„Prin chiar caracterul şi sursele profesiei lor, cercetătorii în istoria generală şi comparată a religiilor, indiferent de cantonul specializării lor, cunosc nenumărate exemple istorice în care elemente şi valori ale religiei au fost instrumentalizate în discursuri şi practici extremiste şi totalitare, a căror violenţă a prejudiciat letal societăţile care nu au ştiut şi nu au putut să le respingă. Dar tocmai valorile religioase contemporane care au integrat, susţinut şi protejat diversitatea religioasă românească şi europeană nu sunt şi nu pot deveni valori decorative, manipulabile, captive. Dacă există în universurile religioase pe care le studiem, aşadar inclusiv în istoria religioasă a României, mari valori religioase şi totodată democratice precum discernământul, asumarea, echilibrul, onestitatea sau cunoaşterea de sine, acestea se cuvin aprofundate tocmai în momentele critice. Altminteri nu avem decât de pierdut, cu toţii”, a subliniat cercetătorul.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
