Pentru a intra în Palatul Potocki, una dintre bijuteriile arhitecturale din vestul Ucrainei, trebuie să ai acreditare, să treci printre soldaţi înarmaţi, pe sub o schelă. Toate acestea pentru a descoperi galerii goale.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

La Liov, chiar dacă viaţa a revenit aproape la normal de când forţele ruse au părăsit regiunea Kiev şi şi-au concentrat ofensiva pe sudul şi estul ţării, muzeele rămân închise de frica inamicului care ar putea să se pregătească să le jefuiască moştenirea culturală ucraineană.

"Ne-ar plăcea să redeschidem, dar este complicat în ceea ce priveşte securitatea", a explicat Vasil Miţko, director adjunct al Galeriei Naţionale din Liov, cel mai mare muzeu de arte frumoase din Ucraina cu o colecţie de 65.000 de opere şi 21 de filiale. "Cum să fim siguri că ruşii nu sunt pregătiţi să-şi refacă forţele şi să vină cu rachete?".

Pe 24 februarie, războiul a luat prin surprindere personalul Galeriei care "nu se aştepta ca atacurile să ajungă atât de departe" şi să ameninţe oraşul, povesteşte Miţko. 

Mai întâi "şocaţi", muzeografii au început să lucreze şi au ambalat cu grijă tablourile şi sculpturile. Aceste opere, dintre care unele valorează milioane, au fost puse la adăpost în locuri secrete, unde se află şi astăzi. 

La Palatul Potocki, deschis în mod excepţional pentru AFP, muncitorii profită de absenţa operelor pentru a vopsi pereţii. Acolo unde, în mod obişnuit, era agăţat tabloul "Paiement (chez le pręteur)" al maestrului Georges de la Tour, un roşu aprins captează privirea. 

De la începutul lui mai, alte două filiale ale Galeriei, situate la mai mult de o oră de Liov, primes uneori public. Nu se pune încă problema redeschiderii "atât timp cât nu va fi o schimbare majoră politică sau pe teren", explică Miţko. 

Pentru el, Rusia, care deja a bombardat două muzee, în apropiere de Kiev (dedicat artistei Maria Primachenko) şi de Harkov (despre filozoful Grigori Skovoroda), rămâne o ameninţare pentru cei din Liov, pentru că aceasta caută să "distrugă identitatea ucraineană şi rădăcinile europene". 

Directorul Muzeului istoric din Liov, Roman Chmelik, este încă neîncrezător. Dintre cele zece clădiri vechi de un secol care adăpostesc colecţiile sale, doar două au fost redeschise parţial la 1 mai: una pentru a oferi acces la cafeneaua sa, cealaltă la o expoziţie pentru copii. Şi toate sunt golite de comorile lor. 

Chmelik îşi aminteşte că atunci când sovieticii au preluat controlul asupra Liovului la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial şi, în acelaşi timp, al muzeului, l-au transformat într-un „instrument de propagandă”.

"Au înlocuit expoziţia permanentă cu o alta a Armatei roşii", a spus el. 

În toate ţările, sovieticii "s-au comportat ca buldozerele", asigură Mykola Bevz, profesor de arhitectură la Universitatea din Liov, care a fost unul dintre actorii înscrierii oraşului în patrimoniul mondial al UNESCO.

Liov şi cele 3.000 de monumente ale sale, "leagăn al patriotismului ucrainean", a rezistat mai bine decât altele "planificării urbane" a URSS, consideră el. 

Mai întâi pentru că a intrat mai târziu sub tutela sovietică (estul ţării a fost alipit din 1918), apoi pentru că "a existat o mişcare intelectuală care a ştiut să reziste cu înţelepciune", a afirmat el. 

Locuitorii din Liov au reuşit să salveze un cartier istoric care trebuia să fie ras pentru a construi o piaţă largă destinată paradelor militare, potrivit profesorului. 

Fostul director al Galeriei Naţionale din Liov, Boris Vozniţki, s-a dovedit, de asemenea, „şiret” în a-şi îmbogăţi colecţiile sale, în special cu lucrări de natură religioasă, în ciuda ateismului oficial sovietic, mărturiseşte Miţko. 

Pe urmele acestor apărători ai moştenirii ucrainene, Roman Chmelik subliniază importanţa protejării muzeelor ​​oraşului "pentru a participa la formarea identităţii naţionale".

Şi preşedintelui rus Vladimir Putin, care neagă identitatea Ucrainei asigurând că poporul rus şi cel ucrainean sunt unul, îi răspunde laconic: "Noi suntem ucraineni şi nu avem nimic de demonstrat". 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.