Conferinţa susţinută de Horia-Roman Patapievici, cu tema „Noua ideocraţie“, urmată de un dialog cu Gabriel Liiceanu, va deschide pe 21 mai, la ora 11.30, seria de dialoguri culturale şi ştiinţifice „Despre lumea în care trăim”, la Ateneul Român.
Seria anuală de conferinţe şi dialoguri culturale şi ştiinţifice „Despre lumea în care trăim”, aflată la a cincea ediţie, se va desfăşura, în perioada 21-24 mai, la Ateneul Român.
Conferinţele îşi propun să aducă în faţa publicului, la fel ca în ediţiile precedente, teme actuale, abordate de personalităţi publice, specialişti şi cercetători recunoscuţi în domeniile lor şi de comunităţile ştiinţifice din care fac parte.
Gazda acestei ediţii a festivalului va fi Marian Voicu, jurnalist Veridica.ro, realizatorul emisiunii „Breaking Fake News”.
Sub ochii noştri, de la an la an, de un deceniu încoace parcă tot mai mult, o nouă putere ideologică se afirmă, tinzând să pună stăpânire pe ultimele democraţii liberale ale lumii. Spre deosebirea de ideocraţia clasică, descrisă de politologi ca fiind puterea ideologică exercitată de stat asupra societăţii, noua ideocraţie este puterea ideologică exercitată în mod totalitar de către o elită „iluminată” şi militantă asupra restului pasiv şi descumpănit al societăţii – şi asta nu într-un regim politic totalitar, ci în condiţiile unui regim democratic.
Conferinţă susţinută de Gaia Vince, cu tema „Cum au depăşit oamenii legile obişnuite ale evoluţiei?”, urmată de un dialog cu Corina Negrea va fi pe 21 mai, de la ora 17.00.
Oamenii sunt o forţă a naturii care schimbă faţa planetei. Între timp, cimpanzeii, rudele noastre cele mai apropiate, aflaţi acum în pericol de dispariţie continuă să-şi ducă viaţa aşa cum au făcut-o vreme de milioane de ani. Şi totuşi am evoluat prin acelaşi proces. Gaia Vince susţine că oamenii de astăzi sunt rezultatul coevoluţiei genelor, mediului înconjurător şi culturii. Acum, că am transformat lumea, noi ce vom deveni oare? Conferinţa va fi urmată de un dialog cu, jurnalist de ştiinţă.
Gaia Vince este o cunoscută jurnalistă şi realizatoare de emisiuni dedicate ştiinţei, fost redactor la Nature şi New Scientist, care actualmente scrie pentru The Guardian şi BBC.
Conferinţă susţinută de Alexandru Babeş, cu tema „Un Premiu Nobel pentru ardeiul iute. O introducere în neurobiologia durerii”, va fi pe 22 mai, de la ora 11.30, urmată de un dialog cu Bogdan O. Popescu, medic neurolog şi profesor universitar.
La graniţa dintre percepţie senzorială, emoţie şi act cognitiv, durerea continuă să ne provoace şi să eludeze încercările noastre de a o înţelege şi de a o controla. Descoperiri recente din domeniul neuroştiinţelor ne apropie însă de descifrarea codului neural al durerii şi ne dau încredere că vom putea oferi celor aflaţi în suferinţă terapii mai eficiente şi mai uşor de tolerat.
Alexandru Babeş este profesor de neuroştiinţe şi fiziologie la Facultatea de Biologie a Universităţii din Bucureşti. Laboratorul pe care îl conduce se ocupă de studiul sistemului nervos periferic, al neuronilor senzitivi cu ajutorul cărora simţim durerea şi temperatura ambientală.
Conferinţă susţinută de Mark Galeotti, cu tema „Hai să vorbim despre noul Putin”, este programată pe 22 mai, de la ora 17.00, urmată de un dialog cu Marian Voicu, jurnalist şi realizator al emisiunii „Breaking Fake News”.
Invazia Ucrainei ne dezvăluie un nou Putin - nu mai este jucătorul geostrategic atent şi calculat, ci un om furibund care-şi asumă riscuri, un bătrân grăbit. Este acesta cu adevărat „un nou Putin”? Sau putem vedea rădăcinile acestei schimbări în evoluţia lui ca lider? Şi ce ar putea însemna această turnură pentru noi toţi în viitor?
Mark Galeotti este expert în istoria modernă, politica şi securitatea Rusiei, profesor onorific la University College London şi director general la Mayak Intelligence, o firmă de consultanţă şi cercetare specializată în relaţiile cu Rusia.
Conferinţă susţinută de Stefano Bottoni, pe 23 mai, de la ora 19.30, cu tema „Stalin şi Transilvania: Regiunea Autonomă Maghiară în România anilor '50”, va fi urmată de un dialog cu Sabina Fati, jurnalist şi doctor în istorie.
Evenimentele tragice din spaţiul post-sovietic conferă o actualitate neaşteptată cercetării lui Stefano Bottoni despre Regiunea Autonomă Maghiară din România în perioadă stalinistă. Dar cum a fost creat acest experiment de politica naţională de tip sovietic chiar în 1952? Şi cum a funcţionat o regiune cu autonomie pe criterii etnice situată în inima României, locuită în proporţie covârşitoare de maghiari secui, înapoiată economic, orientată cultural şi istoric înspre Ungaria ca ţara mamă?
Stefano Bottoni este conferenţiar la Universitatea din Florenţa, unde predă istoria Europei de Est şi istorie universală. Principalul său domeniu de cercetare este politica faţă de minorităţi şi relaţiile interetnice în blocul sovietic.
Conferinţa susţinută de Gabriel Liiceanu, cu tema „Avem oare cu toţii destin?”, este anunţată pe 24 mai, de la ora 19.30, urmată de un dialog cu Cătălin Ştefănescu, realizatorul emisiunii Garantat 100%.
Destin are orice fiinţă umană care se aşază sub un ideal, fie acesta profesional, moral sau civic, şi care iradiază într-o măsură sau alta asupra comunităţii din care face parte. Fiecare om poate să vrea, sau măcar să încerce, să dea vieţii un sens. Întrebarea e câţi oameni sunt dispuşi să-şi asume ca slogan al vieţii propoziţia „Ce bine că viaţa nu are un sens! Pot să-i dau eu unul”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
