Fosile descoperite în India, vechi de 1,6 miliarde de ani, care seamănă cu algele roşii, ar putea să provină de la primele plante care au apărut pe Terra şi care sunt cunoscute de cercetători. Descoperirea ar putea să îi determine pe oamenii de ştiinţă să reconsidere perioadele majore de apariţie a vieţii pe Pământ, informează Reuters.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Oamenii de ştiinţă au descris, marţi, acele fosile minuscule, multicelulare, care se aseamănă cu două tipuri de alge roşii - cu filament şi cu bulb -, care au trăit în ape marine de mică adâncime, alături de colonii de bacterii. Până acum, cele mai vechi plante cunoscute erau reprezentate de fosilele unor alge roşii, vechi de 1,2 miliarde de ani, descoperite în partea canadiană a Oceanului Arctic.

Savanţii spun că structurile celulare conservate în fosile şi forma lor generală corespund caracteristicilor algelor roşii, un tip primitiv de plantă care se găseşte din abundenţă în zilele noastre în mediile marine, inclusiv în recifele coraliene, dar care poate fi găsită şi medii cu apă dulce. Un tip de algă roşie, nori, este un ingredient comun pentru sushi.

”Aproape că am fi putut să mâncăm sushi în urmă cu 1,6 miliarde de ani”, a declarat, în glumă, Therese Sallstedt, geobiolog la Muzeul de Istorie Naturală din Suedia, coordonatoarea acestui studiu, publicat în PLOS Biology.

Terra s-a format în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani. Există dovezi care indică faptul că viaţa a apărut pentru prima dată pe planeta noastră sub forma unei bacterii marine, în urmă cu 3,7 miliarde - 4,2 miliarde de ani. Mult mai târziu au apărut apoi plantele şi animalele în mările primordiale ale Terrei.

”Planetele joacă un rol cheie pentru viaţa de pe Terra, iar noi am arătat că ele sunt considerabil mai bătrâne decât ştiam noi, iar acest fapt are un efect de domino asupra cunoştinţele noastre despre momentul în care formele de viaţă au apărut pe scena evoluţiei”, a explicat coordonatoarea studiului.

Fosilele au fost descoperite în roci sedimentare bogate în fosfaţi, în regiunea Chitrakoot din centrul Indiei. Fosilele de alge-filament conţineau structuri celulare interne ce par să fi făcut parte dintr-o ”maşină” de fotosinteză - procesul folosit de plante pentru a transforma lumina Soarelui în energie chimică.

Oxigenul este un subprodus al fotosintezei, iar apariţia plantelor a contribuit la creşterea conţinutului de oxigen din atmosferă.

Fosilele conţin şi structuri aflate în centrul pereţilor fiecărei celule - element tipic al algelor roşii.

În acea perioadă, suprafaţa Terrei era pustie, viaţa era în principal microbiană, iar oxigenul din atmosferă reprezenta doar între 1% şi 10% din concentraţia sa actuală, a precizat Stefan Bengtson, paleobiolog la Muzeul de Istorie Naturală din Suedia, al doilea coordonator al studiului.

Fosilele din India reprezintă, de asemenea, cele mai vechi organisme multicelulare cunoscute din categoria eucariotelor, ce include plante, ciuperci şi animale, indicând faptul că formele de viaţă complexe au cunoscut o evoluţie înfloritoare pe Terra mult mai devreme decât au presupus oamenii de ştiinţă. 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.