Evenimente dedicate Zilei Mărţişorului sunt organizate de reprezentanţele Institutului Cultural Român de la Beijing, Bruxelles, Budapesta, Lisabona, Londra, New York, Praga, Roma, Stockholm, Varşovia şi Veneţia.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia propune expoziţia „Urzeli între Făurar şi Mărţişor“, reunind creaţii ale artistelor Vali Cioban şi Ioana Palicica, găzduită, în perioada 27 februarie - 4 martie, de Galeria IRCCU Veneţia. Proiectul expoziţional dedicat sărbătoririi Mărţişorului cuprinde o colecţie inspirată din costumul tradiţional românesc, semnată de creatoarea Vali Cioban, precum şi o expoziţie de accesorii unicat ce au la bază elemente componente ale războiului de ţesut, creaţii ale artistei Ioana Palicica. Evenimentul de promovare a etnografiei româneşti va pune în valoare bogăţia şi frumuseţea meşteşugurilor populare tradiţionale. Vernisajul va avea loc miercuri, 1 martie, ora 18:00, în prezenţa artistelor Vali Cioban şi Ioana Palicica.

La Dienstencentrum Schiervelde din Roeselare, Belgia, până pe 5 martie, poate fi vizionată expoziţia prezentată de Institutul Cultural Român de la Bruxelles: „Mărţişor: patrimoniu cultural românesc – patrimoniu cultural imaterial UNESCO”. Expoziţia cuprinde 12 panouri de mari dimensiuni, cu imagini şi text despre obiceiul Mărţişorului, în limbile română, engleză şi franceză, fiind realizată împreună cu Muzeul Judeţean Buzău, şi face parte din proiectul amplu „Mărţişor călător”, organizat de Asociaţia Românii din Roeselare vzw. Programul „Mărţişor călător” mai cuprinde ateliere de creaţie pentru copii, susţinute de artişti şi artizani români care confecţionează marţişoare, decoraţiuni, cadouri personalizate şi prezentare de port popular. Asociaţia Românii din Roeselare vzw se adresează comunităţii române din Roeselare (aprox. 5000 români), dar şi din Flandra de Vest (aprox.10 000 români).

Institutul Cultural Român de la Viena dedică sărbătoarea tradiţională a Mărţişorului copiilor din comunitatea românească din Viena. Evenimentul îşi propune să promoveze atât obiceiul dăruirii unui mărţişor, cât şi tradiţia creării obiectului în sine.

Institutul Cultural Român de la Londra împreună cu Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a organizat proiectul „Atelier de Mărţişoare“, la sediul din Belgrave Square. Atelierul de creaţie a fost susţinut de Elena Călin, artizan, şi este destinat copiilor cu vârste cuprinse între 8 şi 14 ani. De asemenea, în data de 1 martie, de Mărţişor, violoncelistul Andrei Cavassi va susţine un recital la sediul reprezentanţei ICR din Londra. Programul evenimentului intitulat „Spring awakening“ include lucrări clasice, semnate de J.S. Bach sau Béla Bartók, celebra Oblivion a lui Astor Piazzola, melodii compuse de Gheorghe Zamfir, din coloana sonoră a unor filme cunoscute, dar şi Mociriţa şi Dans ţărănesc de Constantin Dumitrescu.

Institutul Cultural Român de la Stockholm va promova în capitala Suediei tradiţia Mărţişorului printr-un eveniment organizat la sediul său, în data de 1 martie, împreună cu Ambasadele României, Republicii Moldova, Bulgariei şi Macedoniei de Nord în Regatul Suediei. Fiecare ţară participantă va invita un artizan local pentru a ilustra tradiţii şi tehnici de confecţionare a mărţişoarelor, fiind realizată şi o expoziţie; la propunerea ICR Stockholm, Mihaela Alexe va prezenta practicile româneşti asociate acestei sărbători populare. De asemenea, va fi proiectat un material documentar de 15 minute, subtitrat în limba suedeză, despre simbolistica Mărţişorului în România, realizat de ICR Stockholm în parteneriat cu Institutul de Etnografie si Folclor „C. Brăiloiu”, în anul 2021. 

Institutul Cultural Român de la Varşovia marchează tradiţia mărţişorului printr-o campanie de diseminare a acestui obicei în rândul personalităţilor feminine, reprezentante ale instituţiilor de cultură, dar şi din mediul instituţional, diplomatic şi mass-media din Polonia. În acest sens, 100 de mărţişoare realizate artizanal vor fi oferite împreună cu o scrisoare în care sunt explicate practicile din România privind data de 1 martie.

Institutul Cultural Român de la Budapesta promovează evenimentul „Mărţişor românesc la Aletea“, organizat de Consulatul General al României la Gyula şi Primăria Ineu, în data de 2 martie, ora 14:00, la Casa de cultură din localitatea Aletea. În cadrul proiectului, va fi organizată o expoziţie de costume populare româneşti din regiunea Ineu - Crişana, realizată cu sprijinul Casei de Cultură Ineu, şi va avea loc un recital de flaut susţinut de Raluca Belean şi Alexandra Mădăraş. De asemenea, programul va include momente artistice susţinute de reprezentanţii Şcolii din Aletea, precum şi de ansamblul „Păstrătorii tradiţiilor din Aletea”, ansamblul folcloric „Doina Crişului” Ineu; soliştii Sorina Măgurean şi Teodora Sârbu. 

Accademia di Romania in Roma organizează expoziţia „Mărţişorul, legenda primăverii”, ediţia a VI-a, în parteneriat cu Institutul Limbii Române din Bucureşti, cu patronajul Ambasadei României în Italia, deschisă vineri, 3 martie, ora 18:00, la sediul reprezentanţei ICR din Roma. Vernisajul va fi precedat de un atelier de creaţie, organizat în aceeaşi zi, între orele 15:00-17:00, la care vor participa 12 profesori de la Institutul Limbii Române şi 30 de copii români, stabiliţi în Italia, provenind din şcoli din regiunea Lazio, care vor confecţiona mărţişoare la sediul Accademia di Romania. De asemenea, va exista o componentă online a proiectului, fiind transmisă, în direct, activitatea din cadrul unor ateliere similare organizate de Institutul Limbii Române în Spania, Belgia şi Franţa, participanţii putând interacţiona în limba română. În deschiderea expoziţiei, la ora 18:00, corul de copii „Cantus Mundi” şi grupul coral polifonic „Arpeggio” vor oferi un recital, iar publicul va putea vedea atât mărţişoarele realizate în cadrul atelierului din aceeaşi zi, cât şi alte creaţii ale unor elevi care au urmat Cursul de limbă, cultură şi civilizaţie românească. Un invitat special al evenimentului va fi dr. Adina Hulubaş, şefa departamentului de etnologie şi folclor al Academiei Române – filiala Iaşi, care va prezenta, într-o intervenţie online, tradiţiile de primăvară din România.

Institutul Cultural Român de la Praga şi Ambasada României în Republica Cehă organizează, în data de 7 martie, un eveniment de promovare a Mărţişorului, element al culturii tradiţionale româneşti. În cadrul proiectului, desfăşurat la sediul Ambasadei României din Republica Cehă, vor avea loc ateliere de confecţionat mărţişoare, coordonate de meşterul popular Marilena Iosifaru, o prelegere despre simbolistica Mărţişorului, susţinută de prof.dr. Elena Iagăr, precum şi o serie de demonstraţii de dans şi tradiţii muzicale din zona Câmpulung Muscel, în interpretarea artiştilor Cătălin Iancu (vioară), Mădălina Lupu (cimpoi, ocarină, caval), Florin Iordăchiţă (dans folcloric, căluş) şi Alexandra Neagoe (dans folcloric).

Institutul Cultural Român din New York marchează, la începutul lunii martie, două sărbători ale calendarului identitar românesc - Mărţişorul şi Ziua Femeii. Evenimentul „Vinul românesc - o renaştere declinată la feminin“, organizat în data de 9 martie, ora 19.30, la sediul reprezentanţei, va pune în evidenţă viziunea, talentul şi forţa de muncă ale unor femei extraordinare ce s-au impus în profesii şi domenii cândva rezervate bărbaţilor. Aurelia Vişinescu, Crina Duluţe Florea şi Elena Starrantino Chirculescu, câteva dintre femeile care se află în fruntea remarcabilei renaşteri a viticulturii româneşti, le vor vorbi americanilor despre vinul românesc de elită ca domeniu al creativităţii şi imaginaţiei, ca fapt de cultură, precum şi despre experienţa proprie, ca experte şi antreprenoare, în reinventarea unei industrii. Seara se va deschide cu un cuvânt introductiv rostit de E.S. dl. Andrei Muraru, ambasadorul României în Statele Unite. Saxofonista Lily Kaufman, descendentă a unei familii emigrate din România, va oferi câteva impromptu-uri de jazz inspirat din folclorul românesc şi klezmer, în compania toboşarului John Ling şi a basistei Anna Abondolo.

Institutul Cultural Român de la Beijing organizează un atelier de creaţie de mărţişoare, în data de 11 martie, la sediul reprezentanţei, în Galaxy SOHO. 40 de copii chinezi de la Beijing International School Kids Club, cu vârste între 9-12 ani, însoțiți de profesori, vor vizita Institutul Cultural Român pentru a învăța mai multe despre cultura română, în special despre tradițiile specifice începutului primăverii. Elevii vor viziona un material video despre semnificaţia mărţişorului în România, îşi vor confecţiona propriile mărţişoare, pe care le vor putea lua acasă, vor învăța câteva cuvinte în limba română, vor asculta cântece românești, vor pregăti și gusta mâncare tradiţională românească și vor învăța învăţa paşi de dansuri populare. La final, elevii de la BIS Kids Club vor oferi un moment artistic şi vor primi o diplomă de Mici Ambasadori Culturali, înmânată de Liviu Ţăranu, directorul ICR Beijing.

Institutul Cultural Român de la Lisabona şi Ambasada României în Republica Portugheză au reluat tradiţia organizării de ateliere de creaţie pentru copii cu ocazia sărbătoririi Mărţişorului. În colaborare cu Ambasada Republicii Moldova în Republica Portugheză şi Institutul Limbii Române, au avut loc, la sediul Ambasadei României în Republica Portugheză, ateliere organizate împreună cu profesori care, în ultimii ani, au predat în Portugalia cursuri de limbă şi civilizaţie românească. Sub îndrumarea acestora, copiii au ascultat povestea Mărţişorului şi si-au antrenat imaginaţia şi creativitatea confecţionând mărţişoare reciclabile, din hârtie, pastă rece sau materiale textile.

Mărţişorul a fost inclus de UNESCO în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, în 2017, în urma candidaturii unui dosar multinaţional, depus de România alături de alte trei ţări – Bulgaria, Republica Macedonia de Nord şi Republica Moldova.

Originile mărţişorului nu sunt cunoscute exact, dar pot fi legate de ritualurile de întâmpinare a Anului Nou, cu origini în Imperiul Roman, când Anul Nou era celebrat pe 1 martie. Potrivit Institutului Naţional al Patrimoniului, „mărţişorul reprezintă un vechi obicei cu caracter lunar şi feminin, răspândit pe tot teritoriul României, practicat şi în alte zone sud-est europene. Iniţial, şnurul împletit, un fir roşu şi unul alb, era confecţionat de femei şi oferit în familie şi în comunitate, dăruit în principal persoanelor de sex feminin. Astăzi este dăruit de bunici/părinţi/naşi copiilor pentru a fi sănătoşi, de flăcăi fetelor pentru a fi frumoase şi drăgăstoase, de bărbaţi femeilor, de copii mamelor, bunicilor, rudelor, de fete şi femei altor fete şi femei. De remarcat, că în unele zone din Moldova şi Transilvania este dăruit şi bărbaţilor. Mărţişorul/Marţul/Mărţugul/Mărţiguşul tradiţional este o amuletă alcătuită dintr-un bănuţ de argint, prin care trece şnurul ale cărui culori simbolizează: albul - puritatea începutului, roşul - atribut al vitalităţii (sănătate, frumuseţe sau iubire), dar şi victoria Soarelui asupra frigului, care marchează renaşterea naturii. Se poartă la mâna stângă sau în piept, aproape întreaga lună, după care se leagă de ramura înmugurită a unui pom roditor”.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.