Un număr de 23 de lucrări ale artistei plastice basarabene Elena Bria, a cărei expoziţie „Pursuit of Beauty“ a fost deschisă până pe 27 iunie la Arbor.art.room (str. Transilvaniei, nr. 11), se regăsesc începând de marţi şi în expoziţia VR (virtual reality) de pe platforma TheOpen-Art.com, fiind a 11-a expoziţie în „realitate virtuală“ găzduită aici.
În cele 30 de zile de vizitare, expoziţia Elenei Bria s-a bucurat de un număr record de vizitatori, iar prin intermediul expoziţiei VR şi mai mulţi iubitori de artă vor afla de creaţia acestei artiste, considerată de specialişti „next generation a picturii europene“.
Expoziţia „Pursuit of Beauty“, curatoriată de Natalia Şmurgun şi Iosif Şaţ, a fost încărcată la adresa https://www.theopen-art.com/exhibition/pursuit-of-beauty-with-elena-bria-vr/?back=ago, în singura galerie virtuală din România şi Republica Moldova.
Sunt prezente mai multe lucrări ce oferă o privire mult mai cuprinzătoare asupra creaţiei actuale a artistei Elena Bria, numită des „pictoriţa Încoronării“, pentru că şi-a uluit profesorii de la Sankt-Petersburg pictându-i pe Regele Ferdinand şi pe Regina Maria într-o pânză de dimensiuni uriaşe.
Accesibilă cu ochelari VR sau de pe un simplu laptop, galeria virtuală oferă senzaţia unei „plimbări“ în voie prin sălile unei galerii sau a unui muzeu, existând chiar şi posibilitatea apropierii şi a „atingerii“ lucrărilor expuse.
Personajele lui Dostoievski din picturile Elenei Bria „coboară“ printre privitori în virtual, prin intermediul performance-ului coordonat de regizorul Iosif Şaţ
Un element cu totul inedit al acestei expoziţii virtuale este prezenţa, pe „panoul“ de deschidere şi „intrare“ în expoziţie, a imaginilor performance-ului coordonat de regizorul de teatru Iosif Şaţ şi inspirat de opera lui Dostoievski, de la naşterea marelui scriitor împlinindu-se anul acesta 200 de ani.
Sprijinit de curatoarea expoziţiei, Natalia Şmurgun, regizorul basarabean a văzut legătura dintre „personajele“ pictate de Elena Bria, unele cu o puternică alură de belle epoque, şi lumea lui Dostoievski din aceeaşi perioadă (Sankt-Petersburgul, oraşul prin excelenţă al clasicului rus, este şi cel în care a studiat, la Academia de Arte „Ilia Repin“, Elena Bria), făcându-l astfel pe Dostoievski „contemporanul nostru“, după expresia consacrată a teatrologului Jan Kott. Îndrumarea dată de regizorul Iosif Şaţ tinerilor actori de la compania particulară Unteatru - Mihaela Trofimov, Cristina Casian, Florina Gleznea şi Lari Giorgescu - s-a constituit într-o amintire de neuitat pentru aceştia, avându-şi rădăcinile în strălucita tradiţie a teatrului clasic rus. Au fost alese de cei doi curatori pagini din următoarele cărţi dostoievskiene: „Crimă şi pedeapsă“, „Idiotul“ şi „Fraţii Karamazov“ (legenda Marelui Inchizitor), totul fiind pus sub semnul binecunoscutului dicton dostoievskian: „Frumuseţea va salva lumea“.
În vârstă de 28 de ani, Elena Bria este una dintre cele mai „misterioase“ reprezentante ale artei basarabene contemporane, valoarea ei artistică fiind însă dincolo de orice îndoială. Se revendică de la nume din istoria artei, precum spaniolul Sorolla sau suedezul Zorn, dar principala sa influenţă, pentru oricine îi vede pentru prima dată lucrările, este cea a pictorului american John Singer Sargent (1856-1925), făcut încă o dată celebru de romanul recent al lui Julian Barnes, „Bărbatul cu haină roşie“. Ceea ce înseamnă că Elena Bria este o pictoriţă în toată puterea cuvântului, cu accente tradiţionale („retro“ sau de belle époque, mai exact) şi, în acelaşi timp, extrem de modernă, posesoare a unei „tuşe“ picturale unice, care-a învăţat bine lecţia lui Corneliu Baba şi-a tuturor marilor pictori români care-au precedat-o.
„Trăind în peisajul psihologic petersburghez, în atmosfera căruia s-a păstrat mult din acel «spirit dostoievskian», am început să îi înţeleg mai bine cărţile lui Dostoievski. Fără îndoială, acest oraş are o mare influenţă asupra celor care intră în contact cu el“, spune Elena Bria, într-un interviu revelator luat de curatoarea Natalia Şmurgun, „trasându-şi“ astfel una dintre principalele trăsături psihologice, ale sieşi şi ale artei sale. Într-adevăr, „lucrările Elenei Bria, când le priveşti, par că te duc într-o «altă lume», proustiană sau turghenieviană, cea despre care personajele lui Cehov se întrebau cum va arăta peste 100 de ani. Abordarea pictoriţei este însă una foarte modernă, de «ochi» care filtrează tradiţia şi istoria prin propria-i cultură şi sensibilitate, pentru că cei 100 de ani au trecut, iar o Elena Bria este next generation a picturii europene“, spune criticul de artă Doinel Tronaru despre arta pictoriţei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
