Expoziţia "Centenar. Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz", care va fi vernisată marţi, de la ora 17.00 la Muzeul Naţional de Istorie a României, prezintă vizitatorilor, prin intermediul imaginilor, documentelor de arhivă, hărţilor şi obiectelor, evenimentele dramatice din vara anului 1917.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Expoziţia este deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României de miercuri până duminică şi poate fi vizitată până la începutul anului 2018.

Organizatori sunt Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) sub egida Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, şi în colaborare cu Arhivele Naţionale ale României, Muzeul Militar Naţional "Regele Ferdinand I”, Asociaţia "Prospectorii Istoriei”, Muzeul Vrancei - Focşani şi Complexul Muzeal Judeţean "Iulian Antonescu” - Bacău.

În vara şi începutul toamnei anului 1917 se consemnează cele mai glorioase momente ale armatei române în timpul Primului Război Mondial. La Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz "românul a dovedit (...) cu prisosinţă că, bine armat şi bine condus, putea să ţie piept oricărui soldat din lume”. Cu preţul unor mari sacrificii, în „împrejurări crude, dureros de amare pentru soldaţii noştri, care luptau ca să-şi ia înapoi casele” (Regina Maria), a fost apărat ceea ce mai rămăsese din România liberă.

Pentru desfăşurarea operaţiunilor militare în anul 1917, Consiliul de Război a stabilit că trebuiau puse în aplicare două "lovituri”: una, dată de Armata 2 Română în zona Mărăşti, cu scopul de a fixa forţele inamice şi de a sprijini acţiunile derulate de Armata 1 Română şi o parte a Armatei 4 Rusă, care trebuiau să dea a doua "lovitură” pe Siretul Inferior, în zona Nămoloasa.

Obiectivul: nimicirea grupării principale de forţe a inamicului, reprezentată de Armata 9 Germană.

În urma bătăliei de la Mărăşti (11/24 iulie – 19 iulie/1 august 1917) Armata 2 Română a reuşit să facă o spărtură largă de 30 km şi adâncă de 20 km în frontul Armatei Austro-Ungare, determinând comandamentul Puterilor Centrale să-şi schimbe planul de operaţiuni şi să aducă puternice întăriri în zonă. Armata română a pierdut 1460 de ostaşi, alţi 3419 fiind răniţi şi dispăruţi. De partea Puterilor Centrale s-au numărat 2200 de morţi şi 4700 de răniţi şi dispăruţi.

Românii au capturat 2700 prizonieri. Foarte important a fost şi impactul moral asupra soldaţilor şi ofiţerilor români, care au văzut, pentru prima dată, că puternica armată inamică poate fi învinsă.

Bătălia de la Mărăşeşti (24 iulie/ 6 august – 21 august/ 3 septembrie 1917) a fost, prin durata, proporţiile şi intensitatea ei, cea mai mare bătălie care s-a dat pe frontul românesc în decursul războiului mondial. Pierderea bătăliei de la Mărăşeşti a forţat Puterile Centrale să renunţe definitiv la acţiuni ofensive pe frontul românesc şi să treacă la defensivă. "Nemţii au povestit, după război, că plecaseră la luptă spre Mărăşeşti cu uşurinţă, crezând că au în faţa lor oamenii din toamna precedentă şi că mare le-a fost mirarea izbindu-se de noul avânt al românilor, pe care-l comparau cu al francezilor, pe frontul de vest”, spunea Constantin Argetoianu. 

Armata 1 Română a pierdut 27.410 oameni (16% din efectivul avut la începutul bătăliei): 5.125 de morţi, 9.818 dispăruţi şi 12.467 de răniţi. Armata 4 Rusă a pierdut aproximativ 25.650 de oameni - 7.083 morţi, 8.167 dispăruţi şi 10.400 răniţi. Armata 9 Germană a înregistrat peste 60.000 de oameni scoşi din luptă (morţi, dispăruţi şi răniţi).

Concomitent cu bătălia de la Mărăşeşti s-a desfăşurat cea de-a treia bătălie, de la Oituz, (26 iulie/ 8 august – 9/ 22 august 1917). Oprirea ofensivei Puterilor Centrale s-a făcut cu preţul unor pierderi grele: 1.800 morţi, din care 52 ofiţeri, 4.850 răniţi din care 143 ofiţeri, şi 5.700 dispăruţi, din care 27 ofiţeri. În total, peste 12.000 de luptători. Inamicul a înregistrat pierderi deosebit de mari (numai la Cireşoaia au căzut 1500 de soldaţi ai Puterilor Centrale).

Victoriile de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz au împiedicat scoaterea României din război şi au oprit, temporar, înaintarea armatelor Puterilor Centrale spre Ucraina.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.