"Victoriosul 1 Mai" 1945, "primul 1 Mai sărbătorit în timpuri noi”, "bărbăţie”, abnegaţie, eroism, spectacol festiv, recunoştinţă, entuziasm, "freamăt de viaţă”, "revărsare de veselie”, "angajamente îndeplinite şi depăşite”, însufleţire, "o vibrantă manifestare”, "ambianţa reconfortantă a cântecelor şi jocurilor", realizări măreţe ale noii orânduiri populare - acesta era limbajul folosit în presă de Armindeni, aşa cum este numită popular. Ziua Internaţională a Oamenilor Muncii, în ziarele Scânteia şi România Liberă, în anii 1945, ’50, ’60, ’70, ’80 era dedicată Partidului şi "conducătorului iubit", iar la începutul lui 1990 - manifestaţiilor anti-FSN, pentru ca în ultimii 20 de ani să fie despre distracţie, mici şi bere.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Entuziasmul acestei zile s-a manifestat în anii ’45, ’50, ’60, ’70, ’80 prin bilanţuri şi eroisme în muncă, pentru ca după căderea comunismului în România, sărbătoarea Muncii să capete alte forme de manifestare şi prin urmare fiind altfel reflectată în presă.

"Victoriosul 1 Mai", în Scânteia (Foto: Aura Marinescu)

În 1945, în Scânteia, articolul de deschidere era "Victoriosul 1 Mai liber”, cu un citat din Stalin. Tot aici, redactorii au redat un fragment din romanul "Mama”, de Maxim Gorki. Mihai Beniuc a scris o poezie "1 Mai 1945”: "Pe vechile, ruginitele coarde/ Cum am să cânt, să descânt/ Această nouă viaţă ce arde,/ Ce vine năvalnică’n tropot:/ Întâiul Mai slobod/ Pe românescu pământ?”.

Poezie de Mihai Beniuc
Poezie de Mihai Beniuc "1Mai 1945" (Foto: Aura Marinescu)

Din programul manifestaţiilor de 1 Mai 1945

În grupajul din Scânteia sunt adunate mai multe "aspecte” ale zilei: "La postul de Radio se deschide ziua de 1 Mai. Ministrul Propagandei d. Constantinescu-Iaşi deschide sărbătoarea de 1 mai dela orele 7 şi jumătate cu discursul său la radio, care este difuzat prin megafoane în toată Capitala. Se difuzează apoi ordinul de zi al Mareşalului Stalin de 1 mai, prin care se arată că popoarele sovietice întâmpină acest 1 Mai în împrejurările terminării victorioase a Marelui Război pentru Apărarea Patriei; popoarele eliberate din Europa întâmpină şi ele acest 1 Mai sub semnul luptei de nimicire a rămăşiţelor fasciste. Se transmit apoi apelul Frontului Unic Muncitoresc şi editorialul ziarului Scânteia”.

După Război, 1 Mai reprezenta un moment de înnoire. "Ornamentarea vitrinelor de 1 Mai” este un scurt articol din Scânteia. "Funcţionarii din Magazinele Capitalei au luat hotărârea de a ornamenta vitrinele tuturor magazinelor cu ocazia zilei de 1 Mai 1945. Sindicatul Funcţionarilor din Magazine apelează pe această cale la toţi patronii de magazine să uşureze această muncă, punând la dispoziţie materialele necesare”.

1 Mai 1945 a fost "Un bilanţ de realizări muncitoreşti”. Capitala s-a îmbrăcat "în flori şi verdeaţă”.

"Buchete-buchete de muncitori cântă în cor"

"Muncitorii prăznuesc primul 1 Mai liber” este explicaţia foto din ziar. Parcul Naţional, de 1 Mai, a fost în sărbătoare! "După defilare, fluvii de muncitori, funcţionari şi intelectuali s’au revărsat pe covoarele de iarbă ale Parcului. Parcul Naţional n’a mai cunoscut o atât de spontană petrecere. La iarbă verde! Cu-adevărat în aer liber. Loc vast, poduri, crânguri, sălcii pletoase şi vânt de primăvară. Libertate! Primul 1 Mai sărbătorit în timpuri noi”.

În reportajul de 1 Mai, publicat în Scânteia, abundă păşunismele adunate ca într-o compunere şcolară de după vacanţă: "Buchete-buchete de muncitori cântă în cor. Culori, culori! Rochiile fâlfâie, copiii joacă leapşa şi fanfarele iarăşi isbucnesc în marşuri şi jocuri. Atmosfera e plină de veselie. Este un impresionant freamăt de viaţă. Soarele coboară. Se lasă noaptea. Plescăie lopeţile pe lac. Vii râsete din depărtări. Ţâşnesc artificii. Lacul e înflăcărat, lacul are o culoare fantastică; bărcile au siluete veneţiene şi alunecă lin”.

Grupajele erau la modă în Scânteia: "Ţara întreagă a sărbătorit cu entuziasm primul 1 Mai liber". Autorii au adunat cuvântările tovarăşilor de partid, defilările.

Bilanţ muncitoresc (Foto: Aura Marinescu)
Bilanţ muncitoresc (Foto: Aura Marinescu)

În România Liberă, numărul din 30 aprilie 1950 anunţa că "În cinstea zilei de 1 Mai, trei strungari de la atelierele CFR Nicolina, aplicând metoda de tăiere rapidă a metalelor a strungarului sovietic Bortkevici, au obţinut succese deosebite. Strungarii Tătaru Aurel şi Babei, dând maşinilor o viteză de trei ori mai mare decât cea obişnuită, la confecţionarea buloanelor de oţel pentru cuple de tracţiune care au o rezistenţă de 75,80 kgr. Pe milimetru pătrat, au reuşit să taie 113 m. şpan pe minut, confecţionând un bulon în 4 minute în loc de 15 minute cât dura înainte”.

Importante succese erau amintite şi de la Combinatul Hunedoara, oameni care într-adevăr nu uitau de normele zilnice.

Detaşamentul gărzilor muncitoreşti (Foto: Aura Marinescu)
Detaşamentul gărzilor muncitoreşti (Foto: Aura Marinescu)

"Pentru pace, pentru socialism, pentru Stalin!” titra ziarul România Liberă, în numărul din 3 mai 1950. Articolul "Marea demonstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală” era ilustrat cu o fotografie a detaşamentelor gărzilor muncitoreşti care au defilat de Ziua Muncii.
Şi Scânteia din 3 mai 1950 consemna "puternica demonstraţie a poporului muncitor pentru pace şi socialism. Însufleţitul miting şi manifestaţia din Piaţa Victoriei”.

(Foto: Aura Marinescu)
(Foto: Aura Marinescu)

La 1 Mai 1960, Capitala se pregătea de sărbătoarea primăverii prin noi realizări "în frumuseţe”. "Primăvară... A sosit ca în fiecare an, revărsînd peste grădini, zăplazuri, balcoane, horbota crengilor năpădite de verdeaţă, prospeţimea gingaşă a florilor, - veşnic aceeaşi şi veşnic alta de fiecare dată. Şi a adus noua primăvară bucureştenilor, nu numai bogăţie de culori, ci şi realizări care fac viaţa mai plină, mai frumoasă. Să începem cu... Frumuseţea (intertitlu, n.r). Dacă locuinţa în care stai e plăcut aranjată, dacă pe balcoane şi în jurul clădirii te întâmpină florile, iar faţada străluceşte de curăţenie, ai în jurul tău o parte din frumuseţile vieţii”...

Şi sunt enumeraţi pe rând arborii plantaţi de-a lungul bulevardelor, 17.000, dar şi "covorul verde al grădinilor şi bulevardelor a fost smălţuit cu milioane de panseluţe şi alte mii de flori”.

Oamenii cântau, salutau "plini de voie bună” pe conducătorii partidului şi guvernului, aduceau "slavă partidului”.

Mari serbări populare (Foto: Aura Marinescu)
Mari serbări populare (Foto: Aura Marinescu)

Mari serbări populare în parcuri şi pieţe

Piaţa Victoriei din Bucureşti era locul mitingurilor "poporului muncitor”. În Parcul Libertăţii, zeci de oameni urmăreau spectacolele dedicate sărbătorii.

(Foto: Aura Marinescu)
(Foto: Aura Marinescu)

În ziarul Scânteia, din 29 aprilie 1960, un articol anunţa începutul primăverii - "Capitala, în ajun de 1 Mai”.

Capitala în ajun de 1 Mai (Foto: Aura Marinescu)
Capitala în ajun de 1 Mai (Foto: Aura Marinescu)
În Piaţa Republicii (Foto: Aura Marinescu)
În Piaţa Republicii (Foto: Aura Marinescu)

Tot în Scânteia din 1960, o fotografie surprinde un dans popular în Piaţa Republicii. Explicaţia este: "Optimiştii zilei de 1 Mai au avut dreptate, iar buletinul meteorologic a dat greş! Cerul a fost mai mult senin decît noros, iar în loc de ploaie - soarele de mai, tradiţionala "iarbă verde" în jurul Capitalei! Sute de autobuze maşini, motociclete - nenumărate coruri, echipe de dansuri, fanfare, orchestre, formaţii artistice de tot felul - şi chioşcuri, restaurante, estrade, jocuri de artificii. Iată-ne seara, în jurul estradei din Piaţa Republicii. Noile blocuri, cu aleile dintre ele, au devenit iute unul din locurile preferate de plimbare ale bucureştenilor. În piaţă, oamenii privesc o echipă de dansuri”. (Foto: R. Costin).

Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în pieţe şi magazine (Foto: Aura Marinescu)
Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în pieţe şi magazine (Foto: Aura Marinescu)

În 1960 şi 1970, "tovarăşul Nicolae Ceauşescu" vizita de 1 Mai pieţele şi magazinele din Capitală. În fotografii, era înconjurat mereu de zeci de femei, vânzătoare, care-l priveau fericite.

Note de 1 Mai (Foto: Aura Marinescu)
Note de 1 Mai (Foto: Aura Marinescu)

1 Mai 1970, în România Liberă, a fost "O vibrantă manifestare a unităţii poporului nostru în jurul partidului”. "Măreţele planuri” erau consemnate în paginile cotidianului de corespondenţii din ţară. Şi acestea erau articolele de fond. Cele cu "ambianţa reconfortantă a cîntecelor şi jocurilor”, "la iarbă verde”, erau scurte, pe o coloană. Sau doar momente surprinse de camerele foto.

Carnaval în Bucureşti de 1 Mai 1970: "În gara surîsului"

"Potrivit tradiţiei, sute de mii de oameni ai muncii de pe întreg cuprinsul ţării şi-au petrecut zilele de 1 şi 2 mai în mijlocul naturii, la munte, în pădurile din preajma oraşelor, în parcuri şi grădini publice, în ambianţa reconfortantă a cîntecelor şi jocurilor”. Carnavalul tineretului era organizat în diverse sectoare ale Bucureştiului, sub nume variate: "Primăvara în carnaval”, "În gara surîsului”, "Raliul veseliei”, "Cupidon la carnaval”, "Do-Re-Mi-Fa etcetera".

Eugen Barbu scria despre
Eugen Barbu scria despre "Bucuria împlinirilor de azi şi de mîine" (Foto: Aura Marinescu)

Eugen Barbu scria în Scânteia din 1 Mai 1970 despre "Bucuria împlinirilor de azi şi de mîine”. "... Eu văd în 1 Mai o zi de început, marcarea unei primăveri care promite rod îmbelşugat. Azi, ascult cu plăcere fanfarele şi privesc cerul fertil; dar îmi va place şi mai mult ca mîine să reaud mişcarea roţilor pe cîmpuri, să ştiu cum creşte grîul puternic în Bărăgan, să contemplu marile focuri ale furnalelor, să ghicesc cum se înalţă hidrocentrale în munţi (...)”.

În 1980, Adrian Andronic publica în Scânteia caricaturi sub titlul "La iarbă verde”. 

La iarbă verde (Foto: Aura Marinescu)
La iarbă verde (Foto: Aura Marinescu)

Dinu Săraru vedea 1 Mai 1980 o "primăvară a speranţelor”. "A răzbit greu primăvara; anul acesta, iarna s-a lăsat învinsă greu, soarele însă a ieşit pînă la urmă victorios deasupra lumii însetate de lumina lui şi de seninul cerului curat; au înflorit cireşii şi caişii şi liliacul stă să explodeze paşnic deasupra zăplazurilor, gata să răspîndească fericit blînda lui poezie violetă. Uitaţi-vă în ochii oamenilor primăvara şi citiţi în ei strălucirea speranţe, anul adevărat acum începe (...)”.

Un articol de Dinu Săraru (Foto: Aura Marinescu)
Un articol de Dinu Săraru (Foto: Aura Marinescu)
1 Mai la Teatrul de Vară
1 Mai la Teatrul de Vară "23 August" (Foto: Aura Marinescu)

La 1 Mai 1980, la Teatrul de vară "23 August” s-a desfăşurat un "frumos spectacol popular", a ilustrat cu o fotografie ziarul România Liberă.

Marea adunare din Capitală consacrată zilei de 1 Mai 1980, România Liberă (Foto: Aura Marinescu)
Marea adunare din Capitală consacrată zilei de 1 Mai 1980, România Liberă (Foto: Aura Marinescu)

Tot România Liberă, ziar devenit  "independent, de opinie, informaţie şi reportaj”, publica în numărul din 3 mai 1990 o fotografie din Piaţa Universităţii cu mii de oameni manifestând.

1 Mai 1990, în Piaţa Universităţii (Foto: Aura Marinescu)
1 Mai 1990, în Piaţa Universităţii (Foto: Aura Marinescu)

În anul 2000, 1 Mai nu a fost marcat în presă. "Regele Mihai a petrecut Sfintele Sărbători în mijlocul românilor”, la Catedrala Patriarhală, titra România Liberă pe prima pagină, în numărul din 2 mai 2000.

Regele Mihai, de Paşti, la Catedrala Patriarhală (Foto: Aura Marinescu)
Regele Mihai, de Paşti, la Catedrala Patriarhală (Foto: Aura Marinescu)

În acelaşi număr, singurul articol care aminteşte de Ziua Muncii este cel intitulat "1 Mai - între liturghia papală şi portretele lui Lenin”, care anunţa că în Rusia au fost "Defilări pe fus orar”, că Poliţia londoneză a fost în alertă maximă, precum şi manifestaţii pe întreg teritoriul Japoniei, la care au participat peste 1,7 milioane de muncitori, care cereau reluarea creşterii economice.

1 Mai 2000 - România Liberă (Foto: Aura Marinescu)
1 Mai 2000 - România Liberă (Foto: Aura Marinescu)

În ultimul deceniu, 1 Mai este despre turism, grătare şi toate derivatele: mici, bere, Vama Veche, Mamaia şi distracţie.

În anul 1889, Congresul Internaţionalei Socialiste a decretat ziua de 1 mai - Ziua Internaţională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestaţii muncitoreşti. Cu timpul, 1 Mai a devenit sărbătoarea muncii în majoritatea ţărilor lumii, zi liberă. Există şi excepţii. Australia, Elveţia şi Statele Unite, unde 1 mai nu este o sărbătoare oficială. În majoritatea ţărilor vest europene, ziua de 1 mai este zi liberă. În România, această zi a fost sărbătorită pentru prima dată de mişcarea socialistă, în 1890.

(În acest documentar au fost folosite informaţii şi fotografii din periodice păstrate în arhiva Bibliotecii Central Universitare). 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.