Multe boli infecţioase emergente apar după ce agenţi patogeni care circulă la animale reuşesc să infecteze oamenii. Un nou studiu arată că modificări genetice minore pot influenţa modul în care virusurile interacţionează cu sistemul imunitar al diferitelor specii şi pot contribui la adaptarea acestora la gazde noi.
Cercetătorii au identificat un potenţial mecanism care favorizează trecerea coronavirusurilor de la lilieci la oameni.
Potrivit unui studiu, realizat de cercetători de la Quantitative Biosciences Institute (QBI) al Universităţii California din San Francisco (UCSF), Icahn School of Medicine at Mount Sinai, Institut Pasteur şi Fred Hutchinson Cancer Center, o singură modificare la nivelul unui aminoacid dintr-o proteină virală poate schimba modul în care un coronavirus interacţionează cu sistemul imunitar al liliecilor şi al oamenilor.
Cercetătorii au analizat SARS-CoV-2, virusul care provoacă boala Covid-19, şi un coronavirus înrudit numit RaTG13, care infectează exclusiv liliecii. Echipa a comparat modul în care cele două virusuri interacţionează cu proteinele implicate în răspunsul imun din celulele pulmonare umane şi din celulele pulmonare ale liliecilor.
Experimentele au fost realizate folosind prima linie celulară pulmonară obţinută în laborator din celule ale liliacului mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), o specie prezentă şi în România*.
Analiza a identificat drept element-cheie o proteină virală numită OrfB9. Varianta acestei proteine din SARS-CoV-2 diferă de cea prezentă în RaTG13 printr-un singur aminoacid din aproximativ 100.
În celulele umane, varianta OrfB9 din SARS-CoV-2 a dezactivat un sistem de alarmă al răspunsului imun, permiţând multiplicarea virusului. În schimb, în celulele de liliac, varianta OrfB9 din RaTG13 a activat o proteină implicată în apărarea imună, care a contribuit la limitarea virusului.
Potrivit autorilor, rezultatele oferă o posibilă explicaţie pentru modul în care virusuri aparent inofensive la animale se pot adapta la oameni şi pot provoca forme severe de boală.
„Diferenţa dintre un virus care rămâne la lilieci şi unul care ajunge la oameni şi provoacă o boală cu consecinţe catastrofale poate fi determinată de modificări genetice remarcabil de mici”, a declarat medicul biolog, dr. Nevan J. Krogan, director al QBI şi autor principal al studiului, citat într-un comunicat.
Acesta a precizat că analiza interacţiunilor dintre proteinele virale şi cele ale gazdei, în cazul a două virusuri şi două specii diferite, poate evidenţia semnături moleculare asociate riscului de transmitere între specii.
Potrivit cercetătorului, astfel de informaţii ar putea contribui la dezvoltarea unor sisteme de avertizare timpurie pentru identificarea virusurilor cu potenţial de a infecta oamenii.
Rezultatele au fost publicate în revista Cell Host & Microbe.
*Liliacul mare cu potcoavă este prezent în mai multe regiuni din România, în special în zonele carstice şi deluroase, unde găseşte peşteri şi alte adăposturi potrivite. Specia poate fi întâlnită în Munţii Apuseni, în Banat, Oltenia şi Dobrogea, precum şi în sudul şi vestul Carpaţilor, fiind prezentă în numeroase sisteme de peşteri din Transilvania şi Crişana.
Medikatv.ro
