Cercetătorii ruşi care studiază apele din zona arctică susţin că au descoperit cele mai puternice jeturi de metan din istoria analizelor, scrie CNN.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Igor Semiletov, şeful misiunii care cuprinde 65 de oameni de ştiinţă ce întreprind o călătorie de cercetare de 40 de zile, a declarat pentru televiziune că au fost găsite în aerul de peste Marea Siberiană Orientală cantităţi de metan de peste 9 ori mai mari decât media globală.

Metanul este un gaz puternic, cu potenţial mai mare de a influrnţa încălzirea globală decât dioxidul de carbon.

Nivelurile de metan găsite de echipa lui Semiletov în aer erau „extrem de ridicate”, după cum a mai spus omul de ştiinţă. „Nimeni nu a mai detectat aceste concentraţii”.

Semiletov, profesor la Universitatea Politehnică Tomsk din Siberia, a spus că echipa a studiat peste 60 de locuri în care era cunoscut că există emisii de metan.

Fiecare zonă diferă ca mărime. Unele se întind pe 100 de metri pătraţi, altele, pe 1 kilometru pătrat.

Când dârele de metan ajung la suprafaţa apei, aceasta pare că fierbe. Cercetătorii au luat mostre din aerul de deasupra coloanelor de bule pentru a determina cât metan iese din apă şi în ce măsură poate afecta atmosfera.

În călătorii anterioare, Semiletov a spus că a găsit metan în proporţie de 3, 4 şi 5 părţi pe milion în aceste zone, cu mult peste media concentraţiei de metan din atmosferă (de 1,7 părţi pe milion). În această recentă călătorie, unele măsurători au demonstrat 16 părţi pe milion.

Semiletov a precizat că în ultimii 15 ani a întreprins 30 - 35 de expediţii, însă în aceasta au avut parte de suprize. El este de părere că emisiile de metan cresc.

În 2010, Igor Semiletov şi Natalia Shakhova au tras un semnal de alarmă printr-un articol publicat în revista Science privind faptul că permafrostul subacvatic din zona arctică s-ar putea topi şi emana metan în ocean.

Înainte de asta, cercetătorii considerau solul îngheţat ca barieră esenţială impermeabilă. 

O emanaţie de 1% ar putea avea impact asupra atmosferei.

„Este foarte important să studiem modificarea în mărime a fisurilor”, a spus Semiletov. În opinia lui, creşterea emanaţiilor de metan a avut o „contribuţie semnificativă” la încălzirea globală, „dar nu catastrofică”.

Echipa de oameni de ştiinţă este aşteptată să revină pe uscat la finalul lunii octombrie, pentru a procesa datele. „Asta este dincolo de consideraţiile geo-politice. Trebuie să ne gândim cum să ne combinăm eforturile pentru a studia asta, pentru că afectează pe toată lumea”, a mai spus Semiletov.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.