Blocul Poppa, imobilul cu apartamente, spaţii comerciale şi garaje care prezintă elemente din registrul Art Deco, specific perioadei interbelice în care a fost construit, este scos la vânzare de Artmark Historical Estate pentru 2,5 milioane de euro, preţ redus de la 2,8 milioane de euro.
Clădirea se distinge prin faţada simetrică, marcată de un joc armonios de plinuri şi goluri. Silueta expresivă se datorează terminaţiei superioare, cu retrageri de nivel - terase şi pergole acoperite de olane, specifice caselor tradiţionale din Dobrogea. Regula de trei specifică Art Deco-ului se regăseşte în feroneriile decorative ale uşii de la intrare.
Apartamentele păstrează elemente originare, caracteristice perioadei: pardoselile placate cu mozaic şi parchet din lemn masiv, tocăria uşilor şi ferestrelor, feroneria decorativă, obloanele din lemn. Scara interioară are o supleţe aparte, iar feroneria ce ornează luminatorul reia motivele decorative ale uşii de intrare.
Este poziţionat la 350 metri de Plaja Modern şi are o suprafaţă amplă, cu 9 apartamente, din care două la mansardă ce se pot transforma într-un spectaculos penthouse, două spaţii comerciale la parter şi garaj cu 30 locuri de parcare.
Istoria străzii Ştefan cel Mare şi a familiei Poppa
La 1879, oraşul nu depăşea la nord actualul Parc Arheologic, fiind constituit din străzi şi străduţe grupate în jurul Pieţei Independenţei (numită Ovidiu în 1963). Anton Alexandridi, primul primar al Constanţei (de origine greacă) decide în 1880 să extindă limitele urbei prin crearea unui nou cartier, care cuprindea şi actualele străzi Cuza Vodă şi Ştefan cel Mare (denumită atunci Mangaliei). În acelaşi an, se creează primul bulevard din Constanţa, Bulevardul Elisabeta Doamna.
Pentru extinderea oraşului spre nord şi nord-vest, s-au acordat loturi pentru case la preţuri foarte mici, multe preluate de negustorimea locală, deoarece prefectul Remus Opreanu hotărâse la finalul anului 1879 mutarea oborului în spaţiul dintre strada Cărămidari şi Grădina Publică (zisă şi Beledie sau Belidie), la capătul dinspre mare al străzii Mangaliei (Ştefan cel Mare). Devenită o arteră comercială importantă, strada s-a dezvoltat, aici ridicându-se numeroase case, prăvălii şi hanuri. Recensământul proprietăţilor din 1884 arată că aici se aflau „62 de case cu un etaj şi 3 cu mai multe”.
Între hanurile din fosta stradă Mangaliei se număra şi Hanul Periclia, cumpărat în 1921 de Gheorghe Poppa. Pe locul acestuia, a construit proprietatea de faţă, între 1936-1940. Clădirea s-a făcut respectând normele de construcţie nemţeşti, reper la acea vreme.
Gheorghe Poppa, originar din Săcele, judeţul Braşov, a plecat în tinereţe din locurile natale spre Constanţa, pentru a se angaja ca mus pe vas. Cariera lui pe mare a fost fulminantă, ajungând la gradul de comandant în marina comercială britanică, la Lloyd Branch Trieste. În perioada 1899-1902 a participat la Războiul Burilor, conflict armat în care Imperiul Britanic s-a confruntat cu burii (colonişti olandezi din Africa de Sud).
După Primul Război Mondial, s-a stabilit pe uscat şi a fost comandant al Portului Constanţa timp de doi ani. În anii ’20 Gheorghe Poppa se lansează în afaceri de comerţ şi industrie. A deţinut fabrici de cărămidă, cherestea şi s-a ocupat de exportul grânelor.
Datorită prosperităţii dobândite în urma carierei maritime şi în afaceri, Gheorghe Poppa ia iniţiativa investiţiilor imobiliare, din care face parte şi blocul Art Deco ce-i poartă numele, din Ştefan cel Mare nr. 17.
"Blocul Poppa ilustrează viaţa de succes a constructorului şi proprietarului iniţial, desprinsă parcă din poveştile marinăreşti; tocmai pentru că ştia ce înseamnă un self made man, Gheorghe Poppa şi-a respectat semenii, durând pe locul vechiului han Periclia (cumpărat în anul 1921) un imobil impunător, stabil, reprezentativ, sincron cu stilul arhitectonic ajuns la apogeu în perioada interbelică: Art Deco. Blocul Poppa, cu fataţa principală spre parc, este un simbol al puterii economice deţinute de oraş în perioada interbelică, dar şi un reper arhitectonic al zonei, fiind situat în imediata vecinătate a marelui bulevard numit iniţial Carol I, astăzi Tomis, care pare să fi existat (în tronsonul intra muros), încă din glorioasa perioadă a antichităţii romane, când Tomisul a fost capitala provinciei imperiale Scythia Minor", spune dr. Doina Păuleanu, directorul Muzeului de Artă Constanţa.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
