Cea mai importantă expoziţie dedicată lui Constantin Brâncuşi în ultima jumătate de secol, în România, se deschide publicului sâmbătă, de la ora 10:00, ca parte integrantă a programului cultural „Timişoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii”. În avanpremieră, Doina Lemny a prezentat ideile care au dus la organizarea acestui eveniment.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Curatoriată de Doina Lemny, reputată expertă internaţională în viaţa şi opera lui Brâncuşi, expoziţia „Brâncuşi: surse româneşti şi perspective universale” se vede la Muzeul Naţional de Artă din Timişoara de sâmbătă. Este finanţată de Consiliul Judeţean, organizată de Fundaţia Art Encounters şi Institutul Francez din România. 

Aproximativ 100 de lucrări (sculpturi, fotografii, documente de arhivă, materiale filmate) menite să ofere o imagine de ansamblu asupra creaţiei şi vieţii lui Constantin Brâncuşi, dar şi să-l plaseze pe marele sculptor, pentru prima dată, într-un context românesc.

Evenimente

12 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, BVB, CEC Bank, Infinity Capital Investments, ROCA Industry, Sphera, Teraplast
17 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield, Globalworth, Meta Estate

„Expoziţia scoate în evidenţă anumite aspecte ce evocă legătura artistului cu ţara sa natală, cu arta şi literatura românească, lăsând publicului libertatea să descopere aceste relaţii subtile după propriile intuiţii şi simţăminte. De aici, necesitatea de a prezenta etape importante din creaţia sa, punând accentul pe prima perioadă, ce poartă însemnele formării sale în România, şi pe dialogul pe care l-a întreţinut în permanenţă cu compatrioţii săi prin participarea la diverse manifestări artistice”, spune Doina Lemny, curatoarea expoziţiei Brâncuşi de la Timişoara.

Doina Lemny, curatorul expoziţiei „Surse româneşti şi perspective universale”, a prezentat, joi, la Muzeul Naţional de Artă Timişoara, ideile care au dus la organizarea acestui eveniment, după jumătate de secol în România.

„Pe Brâncuşi putem să-l vedem oricând. Dar pentru mine organizarea acestei expoziţii a fost un pariu care trebuia pus. Expoziţia am conceput-o alături de Ovidiu Şandor. Au fost momente grele pentru că lucrările au fost greu de obţinut. Domnul director al muzeului ne-a primit foarte frumos. A trebuit să îndeplinim condiţii drastice de expunere, adică de climatizare, lumină, umiditate. Pentru a putea expune la Timişoara am adus argumentele mele ca fost lucrător la Centrul Pompidou şi ca om care ştie anumite detalii, că nu totul este perfect, dar că este foarte onorabil acest palat”, a mărturisit istoricul de artă.

„Am intitulat-o de la început Surse româneşti şi perspective universale şi acest titlu spune intenţia mea. Nu puteam să facem o expoziţie retrospectivă. Nu se poate face în ziua de astăzi o expoziţie retrospectivă Brâncuşi pentru că operele sunt împrăştiate în toată lumea şi muzeele ţin la ele foarte mult şi sunt greu de obţinut. Ideea a fost de a-l readuce pe Brâncuşi în ţara sa şi să arătăm că a fost întotdeauna legat de România, că nu a pierdut niciodată legătura cu compatrioţii”, a afirmat Doina Lemny.

Expoziţia evocă legătura lui Brâncuşi cu ţara

Curatorul a vorbit despre legătura artistului cu ţara, amintind de faptul că Brâncuşi a plecat din România în 1904, a ajuns la Paris după o formaţie la Şcoala Naţională de Arte. În plus, „în 1933, când are o expoziţie personală la New York, Brâncuşi purta la el o fotografie cu „Ecorşeul”, fiind lucrarea lui de diplomă. Era foarte mândru de ce a făcut în România. Oameni de litere, scriitori au crezut în el şi l-au ajutat cumpărând opere. Aşa s-a născut ansamblul de la MNAR şi cel de la Craiova. Aşa se explică faptul că operele de început ale lui Brâncuşi se găsesc în colecţii româneşti”.

Operele din expoziţie „sunt prezentate în aşa fel încât să fie admirate, să ne punem întrebări”.

„Brâncuşi nu a fost renegat nici în regimul comunist. Acesta din urmă a avut nevoie de câteva personalităţi ca să-l reprezinte, aşa cum au fost Brâncuşi şi Enescu. Brâncuşi a reprezentat întotdeauna creativitatea românească.
În 1935, Aretia Tătărăscu, soţia prim-ministrului al epocii, i-a făcut comanda de a ridica ansamblul de la Târgu Jiu”, a subliniat Doina Lemny.

Istoricul de artă spune că ansamblul monumental de la Târgu-Jiu este evocat în ultima parte a expoziţiei.

La Timişoara vor putea fi văzute „opere de la Centrul Pompidou care nu au ieşit niciodată din atelier. „Piatră de hotar” este un totem ridicat de Brâncuşi, este ultima parte din seria „Sărutul”, singura piesă cu semnificaţie istorică, înfrăţirea şi pacea, realizată în 1945”.

Filip Petcu, directorul Muzeului Naţional de Artă Timişoara, a spus că „această expoziţie omagiază un patriarh al spiritului românesc”, redând „iubirea şi spiritul care îl fac pe Brâncuşi unic, relevant”. „Expoziţia este o misiune de suflet”, a mai spus managerul MNArT.

„E un moment istoric”, a spus Alin Nica, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, care a subliniat că „doar cu evenimente de marcă, de anvergură, putem să stârnim comunitatea. Această expoziţie a catalizat întreaga comunitate pentru a demonstra că Timişoara are capacitatea de a deveni o veritabilă Capitală Europeană a Culturii”.

„Expoziţia Brâncuşi înseamnă încununarea unei munci de mai mulţi ani de a face Timişoara şi România un punct central în atenţia europenilor. Sentimentul de mândrie locală este ceea ce Timişoara avea nevoie”, a mai spus acesta.
El a precizat că „expoziţia Brâncuşi reprezintă pentru România o reconectare cu trecutul glorios. Ştiu că francezii vor spune că Brâncuşi este francez. Brâncuşi nu este al Franţei ci şi al României, Brâncuşi transcede popoare, este universal. Această universalitate a marelui nostru artist este ceea ce face din această expoziţie un act important. Brâncuşi este pentru noi un punct de plecare pentru următoarele evenimente. Brâncuşi a dorit să transmită faptul că oamenii care sunt deschişi nu au limită”.

Ovidiu Şandor, preşedintele Art Encounters şi comisarul expoziţiei, a declarat: „E un mic miracol că această expoziţie are loc”. El a vorbit despre scenografia deosebită creată de Attila Kim, care a fost dificil de pus în scenă, având în vedere condiţiile impuse pentru prezentarea operelor.

Expoziţia este însoţită şi de un catalog în limba română şi engleză, coordonat de Doina Lemny, cuprinzând 16 eseuri ale specialiştilor români şi străini - Ioana Vlasiu, Elena-Bobi Dumitrescu, Matthew Gale, Ariane Coulondre, David Grob, Doina Lemny, Cristian-Robert Velescu, Mica Gherghescu, Valerie Loth, Georges Banu, Sorana Georgescu-Gorjan-, precum şi 190 de imagini reproduse ale sculpturilor, desenelor şi fotografiilor lui Constantin Brâncuşi, alături de imagini documentare. Publicat de Fundaţia Art Encounters, volumul „Brâncuşi: surse româneşti şi perspective universale” este un ghid ideal pentru toţi cei care doresc să înţeleagă mai aprofundat universul brâncuşian, oferind o perspectivă nouă şi actualizată asupra operei unuia din cei mai importanţi sculptori ai secolului XX. Acesta poate fi comandat de pe site-ul expoziţiei (brancusi-2023.info), site-ul librăriei La Două Bufniţe (ladouabufnite.ro), alte librării din ţară, precum şi de la Muzeul Naţional de Artă din Timişoara, şi va fi lansat oficial în cadrul unui eveniment dedicat, sâmbătă, 30 septembrie, de la ora 16:00, în Sala Barocă a muzeului.

„Ultima expoziţie românească dedicată marelui sculptor a avut loc în urmă cu mai bine de 50 de ani, în 1970. Expoziţia de Timişoara îşi va impresiona cu siguranţă publicul, fiind totodată şi o binemeritată revenire simbolică a lui Brâncuşi acasă. O expoziţie care explorează atât inspiraţia românească cu care sculptorul ajunge la Paris, cât şi metamorfoza prin care trece până la a deveni artistul universal pe care îl apreciază toată lumea”, declară Ovidiu Şandor, comisarul expoziţiei şi preşedinte al Fundaţiei Art Encounters.

Expoziţia va putea fi vizitată între 30 septembrie 2023 şi 28 ianuarie 2024, de miercuri până duminică, între orele 10:00 şi 20:00. Lunea şi marţea, precum şi în perioadele 24 - 26 decembrie, pe 31 decembrie şi 1 - 2 ianuarie 2024, va fi închisă. 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.