Studiu CES Bucharest: Românii amână vizita la medic, se tratează singuri şi opresc tratamentele înainte de termen

Românii ignoră durerea, amână vizitele la medic şi au o înţelegere incompletă asupra informaţiilor medicale, potrivit celui mai recent studiu , BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest), realizat în luna mai 2026. Astfel, 7 din 10 români evită să meargă la medic chiar şi atunci când durerile persistă, peste 60% spun că nu înţeleg complet diagnosticul primit, iar 76% declară că li se întâmplă să oprească tratamentul prescris înainte de termen, potrivit datelor prezentate în data de 28 mai 2026, în cadrul Conferinţei Naţionale de Sănătate #UndeDoare organizata de CES Bucharest.

Pe fondul acestor provocări, reprezentanţi ai autorităţilor de sănătate publică, ai mediului academic, comunităţii medicale, organizaţiilor de pacienţi şi ai industriei private de sănătate au prezentat direcţii concrete de acţiune privind prevenţia şi educaţia pentru sănătate, accelerarea accesului la servicii medicale şi diagnosticare timpurie, în corelaţie cu schimbări de paradigmă în privinţa finanţării sistemului de sănătate, pentru asigurarea sustenabilităţii acestuia.

Astfel, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horaţiu Moldovan, a subliniat că sustenabilitatea sistemului sanitar depinde de reformarea finanţării spitalelor şi de consolidarea unui cadru predictibil pentru piaţa medicamentelor, bazat pe performanţă şi transparenţă. „Sustenabilitatea sistemului de sănătate nu poate fi asigurată doar prin creşterea resurselor, ci printr-o schimbare de paradigmă în modul de finanţare şi evaluare a performanţei. România are nevoie de un model care să recompenseze calitatea actului medical, eficienţa şi rezultatele pentru pacient, nu doar volumul de servicii. Finanţarea spitalelor trebuie orientată treptat către mecanisme care susţin performanţa, integrarea serviciilor şi răspunsul real la nevoile de sănătate ale populaţiei. În acelaşi timp, piaţa medicamentelor necesită stabilitate şi predictibilitate. De aceea, mecanismul de stabilire a preţurilor şi de rambursare trebuie reformat pe baze transparente şi sustenabile, astfel încât să asigure accesul pacienţilor la inovaţie şi, în acelaşi timp, echilibrul financiar al sistemului. Avem nevoie de un cadru coerent, care să ofere încredere tuturor actorilor şi să permită investiţii pe termen lung în sănătate”, a afirmat preşedintele CNAS.

Subiectul finanţării a fost abordat şi de Florin Zaharia, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanţelor, care a vorbit despre necesitatea consolidării disciplinei fiscale şi a utilizării eficiente a resurselor publice, în condiţiile deficitului bugetar al României. „Sistemul de sănătate din România a traversat în ultimul deceniu o transformare structurală fără precedent. Bugetul cumulat al Ministerului Sănătăţii şi al CNAS a depăşit pragul de 100 de miliarde de lei în 2025 şi se menţine la acest prag şi în 2026. Este cel mai ridicat nivel din istoria sistemului sanitar românesc. Dar cifrele absolute nu spun tot - relevantă este direcţia: între 2014 şi 2024, cheltuielile cu sănătatea per cap de locuitor au crescut cu 155%, cel mai mare ritm înregistrat în Uniunea Europeană,” a declarat acesta. Totodată, România derulează anul acesta cel mai mare portofoliu de investiţii medicale din istoria sa, a subliniat reprezentantul Ministerului Finanţelor. Prin PNRR şi Programul Sănătate 2021–2027, România derulează în prezent 476 de proiecte de infrastructură medicală, cu o valoare totală de aproximativ 22,6 miliarde de euro şi o valoare medie de peste 47 de milioane de euro per proiect. Este cel mai mare efort de investiţii medicale din istoria statului roman şi acoperă întreg lanţul de îngrijire: de la spitalele regionale de urgenţă de nivel terţiar, la ambulatorii şi centre comunitare de sănătate din localităţi rurale isolate, conform datelor prezentate de acesta.

În contextul provocărilor tot mai mari legate de accesul la servicii medicale, prevenţie şi presiunea asupra sistemului şi a bugetului public de sănătate, asigurările private de sănătate încep să joace un rol tot mai important. Astfel, numărul persoanelor care beneficiază de asigurări voluntare de sănătate a depăşit 872.000 la finalul anului 2025, conform datelor Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR). Această evoluţie reflectă nevoia tot mai mare de soluţii complementare pentru acces rapid la servicii medicale şi de partajare a presiunii dintre sistemul public şi cel privat. „Cred cu tǎrie că dezvoltarea asigurărilor private de sănătate este esenţială pentru echilibrarea sistemului medical din România, prin reducerea presiunii asupra sectorului public şi creşterea accesului la prevenţie şi servicii medicale de calitate. Pentru ca acest sector să se dezvolte sustenabil, este nevoie de un cadru legislativ şi concurenţial clar, de creşterea deductibilităţii fiscale şi de parteneriate reale între asigurători, furnizori medicali şi autorităţi, având întotdeauna pacientul în centrul ecosistemului”, a subliniat Oana Stan, Director al Direcţiei Subscriere Sănătate în cadrul OMNIASIG, unul dintre cei mai mari asigurători privaţi din România.

Totodată, accesul rapid la tratamente inovatoare devine esenţial pentru îmbunătăţirea rezultatelor pentru pacienţi. „În oncologie şi bolile cronice, timpul este esenţial: fiecare întârziere poate influenţa direct şansele de viaţă ale pacientului. Accesul mai rapid la terapii inovatoare nu înseamnă doar ani de viaţă câştigaţi pentru pacienţi, ci şi reducerea costurilor generate de complicaţii şi spitalizări repetate”, a declarat în cadrul conferinţei Cătălin Radu, General Manager, Bristol Myers Squibb România, lider global în biotehnologie şi terapii inovatoare.

De la infrastructură modernă la prevenţie eficientă: soluţii integrate pentru viitorul sistemului

Deşi datele Institutului Naţional de Statistică arată o creştere de 3,3% a numărului de spitale într-un an, multe comunităţi din România continuă să se confrunte cu infrastructură medicală învechită şi acces dificil la servicii. Vlad Mixich, expert în infrastructură medicală la Banca Europeană de Investiţii (BEI), a subliniat că BEI este foarte implicată în România în domeniul sanitar, atât în zona de investiţii, cât şi în zona de asistenţă tehnică. Fiind o  bancă de investiţii a Uniunii Europene, abordarea acesteia este pe termen lung, iar tendinţa este de a sprijini acele proiecte care au viziune pe termen lung. Arh. Raluca Şoaita, fondator TESSERACT ARCHITECTURE, a arătat, de asemenea, că spitalele moderne se proiectează în primul rând pornind de la analiza aprofundată a nevoilor comunităţii, iar parteneriatele public–private pot livra proiecte mai rapid, în 36–48 de luni, oferind atât predictibilitate cât şi standarde clare de performanţă întregului sistem.

Tema prevenţiei şi a rezilienţei sistemice a fost abordată si de Gabriela Trifon, Associate Director Communications & CSR, MSD România, care a contextualizat eforturile naţionale în raport cu obiectivele strategice ale Planului European de Combatere a Cancerului vizând eliminarea cancerului de col uterin. Aceasta a subliniat că atingerea acestor ţinte este condiţionată de existenţa unei infrastructuri de prevenţie interoperabile, care să integreze programe robuste de vaccinare anti-HPV şi screening cu sisteme de monitorizare în timp real şi registre de cancer consolidate, facilitând astfel intervenţii de sănătate publică fundamentate pe dovezi. „Provocarea actuală rezidă în optimizarea implementării şi eliminarea barierelor de acces, transformând datele granulare în inteligenţă de sistem prin mecanisme precum call–recall, care permit identificarea şi atragerea activă a populaţiei în traseul medical de prevenţie. În acest ecosistem, campaniile de educaţie şi conştientizare devin vectori esenţiali pentru a asigura sustenabilitatea şi eficienţa acestor politici de sănătate”, a declarat aceasta.

Educaţia medicală, primul pas spre prevenţie 

Reprezentantul Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC) din România a subliniat că prevenţia se învaţă, iar educaţia medicală este doar primul pas. „Prevenţia şi diagnosticul precoce trebuie să devină priorităţi reale ale sistemului de sănătate, pentru că ele pot reduce atât povara bolii, cât şi presiunea financiară asupra sistemului.”, a declarat Radu Gănescu, preşedintele COPAC.

În faţa durerii persistente, mulţi români aleg să gestioneze simptomele pe cont propriu, conform studiului CES Bucharest, realizat de CURS în luna mai: 39% spun că iau medicamente fără să consulte un medic, iar doar 12% declară că prima reacţie este să îşi facă o programare. Studiul evidenţiază, de asemenea, că diagnosticul este înţeles complet de doar o treime dintre respondenţi, iar 76% declară că li se întâmplă să oprească tratamentul prescris înainte de termen. În acest context, 7 din 10 români spun că evită să meargă la medic chiar şi atunci când durerile persistă.