APEL pentru promovarea IA şi aplicarea noilor tehnologii în România.
Participanţii la prima ediţie inaugurală a Conferinţei Naţionale de Dreptul Inteligenţei Artificialeiniţiată de Universitatea Ecologică din Bucureşti (UEB) şi organizată în parteneriat cu Editura „Universul Juridic”, cu implicarea reprezentaţilor entităţilor academice şi profesionale interesate, desfăşurată la Bucureşti, astăzi 30 septembrie 2025,
Dezbătând, prin intervenţiile prezentate şi opiniile exprimate, tema: AI Act. Cadru juridic european şi model mondial de reglementare a Inteligenţei Artificiale, implicaţiile sale pentru dreptul român şi evoluţia generală europeană şi internaţională a răspunsului juridic la provocările noilor tehnologii, în contextul revoluţiei civilizaţionale aferente,
Având în vedere că:
• Trăim o epocă de răscruce, poate chiar de ruptură, pe care trebuie să o înţelegem şi să o tratăm ca atare. În numai trei ani, inteligenţa artificială generativă ne-a bulversat certitudinile şi obişnuinţele; ceea ce ne apăreau ca aparţinând fantasticului tehnologic este pe cale de a deveni o realitate: colaborăm cu IA pentru a scrie, a crea imagini şi video, a structura idei, a interacţiona şi chiar în a lua decizii. Inteligenţa artificială nu mai e un simplu ajutor, o unealtă , ea devine o forţă activă, care fasonează modul în care gândim, producem, comunicăm şi inovăm. Dar nu suntem decât la începutul unei transformări încă şi mai profunde şi mai generale; am intrat deja în era IA agentice, acele sisteme capabile să planifice, să-şi stabilească propriile obiective, să execute sarcini complexe cu o intervenţie umană minimă şi să interacţioneze în mod autonom. O asemenea creştere în putere a aplicaţiilor de inteligenţă artificială, trecerea de la simple instrumente la entităţi operante în autonomie, ridică însă o problemă fundamentală: când şi cu ce consecinţe vor depăşi pragul la care nu se vor mulţumi la a asista şi a augmenta, ci vor începe să înlocuiască?
Dincolo de speculaţii, scenarii, deznădejdi şi speranţe, este cert că faţă de asemenea transformări trebuie să ne pregătim spre a le deveni actori competenţi şi responsabili, ceea ce impune a reflecta asupra lor şi a consecinţelor sociale, culturale şi economice pe care le produc;
• Noile tehnologii rescriu deja termenii competitivităţii economico-sociale mondiale şi redefinesc reperele concurenţei geostrategice, structurând lumea în noi poli de putere tehnologică. Statele, în mod individual sau în cooperare, îşi stabilesc strategii şi priorităţi spre a se angaja şi păşi pe noul drum al devenirii durabile, tot mai conştiente de mizele aflate în joc şi că aşa se trasează perspectivele viitorului. La rândul său, reglementarea inteligenţei artificiale reflectă o atare repoziţionare faţă de ineditele orizonturi ale dezvoltării; între abordarea protectoare a Europei, pragmatismul american, ambiţia chineză şi iniţiativele emergente din diferite alte regiuni se conturează şi orientează evoluţii hotărâtoare pentru destinul omenirii, popoarelor şi indivizilor, comun şi al fiecăruia.
În atari condiţii şi având în vedere asemenea considerente, astăzi trebuie să iniţiem, să dezvoltăm şi să aplicăm viziuni şi politici publice orientate ferm spre această nouă lume, altfel riscând a rămâne în afara mersului ineluctabil al istoriei, simplu obiect şi deloc subiect al marii transformări tehnologice;
Constatând că, în România, problematica noilor tehnologii în frunte cu Inteligenţa Artificială rămâne o preocupare publică marginală, de simplu reflex european şi formal; că Strategia naţională în domeniul inteligenţei artificiale 2024–2027 (aprobată prin H.G. nr. 832/2024 din 11 iulie 2024), prin însuşi contextul de elaborare şi reperele avute în vedere, e deja caducă; evoluţiile rapide înregistrate la nivel european şi naţional; insuficienţa şi inadecvarea unei reacţii mediate unional-europene în materie şi imperativul uneia adaptate, de amenajare a transpunerii dimensiunii europene, precum şi de adecvare şi adaptare la realităţile şi priorităţile proprii, interne; necesitatea racordării la realităţi ineluctabile,
Înţeleg să adopte şi să promoveze următorul
APEL la:
1. Înscrierea implicaţiilor economico-sociale şi ştiinţifico-culturale ale noii revoluţii tehnologice, inclusiv a celei reprezentate de IA, printre preocupările prioritare permanente şi definitorii ale autorităţilor publice, entităţilor universitare şi de cercetare şi ale societăţii civile şi exprimarea lor corespunzătoare în viziunea şi măsurile de dezvoltare a ţării;
2. Elaborarea şi adoptarea unei noi strategii naţionale în domeniu, cu consultarea tuturor factorilor interesaţi şi prin reflectarea realităţilor şi intereselor proprii în materie, adecvată, susţinută şi eficientă, conectată demersurilor european şi internaţional pertinente;
3. Acordarea atenţiei necesare dimensiunii sale juridice, de încadrare şi reglementare a acţiunilor aferente, în consonanţă cu dreptul IA european, internaţional şi comparat şi potrivit tradiţiilor proprii şi condiţiilor interne;
4. Iniţierea şi promovarea unei formări permanente, generale şi specializate prin identificarea unor socluri comune şi declinări specializate în domeniul inteligenţei artificiale, cu caracter sistematic, aşa încât educaţia şi învăţământul să devină un instrument principal în receptarea şi implementarea exigenţelor unei revoluţii ştiinţifico-tehnologice;
5. Mobilizarea resurselor de creaţie şi cercetare tehnico-ştiinţifică naţionale şi alocarea sprijinului necesar implicării active în promovarea progresului aferent, receptării datelor sale şi implementării aplicaţiilor avansate, pe măsura mizelor şi provocărilor în cauză.
Adoptat la Bucureşti, Casa Ecologiei, astăzi 30 septembrie 2025
Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.
