Propunerea legislativă adoptată marţi, 31 martie, de plenul Senatului şi transmisă Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional, referitoare la completarea Codului Administrativ, prin care se propune reglementarea unei interdicţii în cazul candidaţilor la alegerile locale precum şi în cazul aleşilor locali, este de natură de a menţine un peisaj juridic fragmentat, de a lipsi de claritate normele în vigoare şi conturează posibilitatea anulării respectării hotărârilor judecătoreşti prin care se menţin rapoartele de evaluare emise de inspectorii de integritate în ceea ce priveşte incompatibilităţile şi conflictele de interese.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

În fapt, iniţiatorii propunerii legislative (https://bit.ly/2UzEhCs), propun stabilirea faptului că la alegerile locale pot candida pentru funcţia de primar doar persoanele care „nu au săvârşit fapte care au determinat existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate, constatate prin rapoarte de evaluare întocmite de Agenţia Naţională de Integritate, cu mai puţin de 3 ani înainte de data alegerilor”. În acelaşi sens, „la alegerile locale din anul 2020 nu pot candida şi ocupa funcţii de ales local persoanele care au săvârşit fapte care au determinat existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate, constatate prin rapoarte de evaluare întocmite de Agenţia Naţională de Integritate, în condiţiile legii, comunicate cu mai puţin de 3 ani înainte de data alegerilor”, respectiv, „pot candida şi ocupa funcţii de ales local persoanele în privinţa cărora s-a constatat prin rapoarte de evaluare întocmite de ANI (...) comunicate cu mai mult de 3 ani înainte de data alegerilor, că au săvârşit fapte care au determinat existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate”.

Este fără îndoială faptul că orice propunere legislativă care limitează accesul şi ocuparea funcţiilor sau demnităţilor publice a persoanelor pentru care ANI a stabilit existenţa unei abateri de la normele de integritate (e.g. incompatibilitate sau conflict de interese) contribuie la asanarea morală a societăţii şi la asigurarea exercitării funcţiilor publice în condiţii de integritate.

Cu toate acestea, prezenta propunere legislativă denotă o serie de necorelări şi contradicţii cu alte norme aflate în vigoare şi poate conduce la ştergerea unor interdicţii aplicate aleşilor locali şi la imposibilitatea aplicării hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care se menţin rapoartele de evaluare emise de ANI.

În concret, faţă de cele menţionate anterior, opinăm următoarele:

  • Propunerea legislativă este necorelată şi vădit în contradicţie cu prevederile Legii nr. 176/2010 referitoare la interdicţia de 3 ani de a mai ocupa funcţii publice persoanele pentru care s-a constatat definitiv o stare de incompatibilitate sau conflict de interese. Perioada de interdicţie poate fi aplicată numai după rămânerea definitivă a raportului ANI şi nu de la comunicarea acestuia. Totodată, prin propunerea de modificare se admite faptul că un număr de persoane pot beneficia de un regim preferenţial, în sensul în care deşi se află în perioada de interdicţie de 3 ani, pot sa candideze şi să ocupe funcţii de ales local, perioada de interdicţie fiind „ştearsă”. Menţionăm faptul că interdicţia de 3 ani începe să curgă numai după rămânerea definitivă a raportului ANI, de la data eliberării, destituirii din funcţia respectivă sau a încetării de drept a mandatului.

 

Exemplu

Dată emitere raport ANI

Dată hotărâre judecatorească irevocabilă

Perioadă interdicţie

Calea de urmat în situaţia în care propunerea legislativă ar fi adoptată

Calea de urmat în prezent (cadru legislativ nemodificat)

Cazul X

01.06.2016

01.08.2018

01.08.2018 –

01.08.2021

X poate candida la alegerile locale (şi, eventual poate ocupa funcţia de ales local) din 2020 întrucât raportul de evaluare a fost emis şi comunicat cu mai mult de 3 ani înainte de data alegerilor locale

X nu poate candida la alegerile locale şi nu poate ocupa funcţia de ales local, întrucât se află în perioada de interdicţie de 3 ani de la data emiterii hotărârii judecătoreşti.

 

  • Propunerea legislativă poate genera dispute juridice întrucât raportul de evaluare emis de Agenţia Naţională de Integritate generează efecte numai după rămânerea definitivă. Potrivit legii, acesta poate rămâne definitiv fie prin necontestare (în termenul legal de 15 zile de la comunicare), fie ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti irevocabile. Precizăm faptul că marea majoritate a rapoartelor de evaluare sunt contestate la instanţa de contencios administrativ, iar procedurile judiciare sunt de lungă durată (cel puţin 1-2 ani până la o decizie definitivă şi irevocabilă).
  • De asemenea, propunerea legislativă nu este corelată cu prevederile prevederile Legii nr. 176/2010 -  art. 22 alin. (1), potrivit căruia „Persoana care face obiectul evaluării poate contesta raportul de evaluare a conflictului de interese sau a incompatibilităţii în termen de 15 zile de la primirea acestuia, la instanţa de contencios administrativ.”, art. 25 alin. (2)  „(...) interdicţia de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate”, precum şi art. 26 alin. (3) potrivit căruia sancţiunea poate fi aplicată în termen de cel mult 6 luni de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare. Mai mult, dispoziţiile art. 160 din Codul administrativ reglementează încetarea de drept a mandatului de primar, una din cauze fiind enumerată la lit. b), respectiv ”constatarea şi sancţionarea, în condiţiile legii privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, a unei stări de incompatibilitate”, situaţie care se aplică numai după rămânerea definitivă a raportului de evaluare. În aceste condiţii, subliniem faptul că Legea nr. 176/2010, legea cadru în materia integrităţii, se aplică prin coroborarea prevederilor legale a mai multor acte normative, inclusiv cu prevederile codului administrativ, situaţie în care nu putem avea un singur cadru legal dar aplicat diferit în funcţie de existenţa alegerilor locale sau a exercitării mandatului în curs.
  • Dacă ar fi adoptată în forma propusă, cadrul legislativ de integritate ar include reglementări necorelate fără norme de trimitere, în dezacord cu imperativele Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.

Nu în ultimul rând, aducem la cunoştinţa opiniei publice faptul că ultimul raport MCV a menţinut criticile cu privire la îndeplinirea obiectivului de referinţă nr. 2 referitor la Agenţia Naţională de Integritate (Benchmark 2): „Pentru a se realiza progrese (...) trebuie să se abordeze actuala lipsă de claritate a normelor. Evoluţiile legislative cu privire la legislaţia în materie de integritate vor trebui clarificate pentru a se evita riscul ca sancţiunile disuasive să nu mai poată fi aplicate în urma unei hotărâri judecătoreşti definitive, ceea ce ar constitui un regres în ceea ce priveşte obiectivul de referinţă nr. 2”.

În final, precizăm faptul că Agenţia Naţională de Integritate nu susţine adoptarea propunerii legislative de modificare a OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, fapt ce a fost comunicat Departamentului pentru relaţia cu Parlamentul la sfârşitul lunii februarie.

viewscnt

Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.