Insuficienţa cardiacă este un termen care adesea provoacă nelinişte. În acest articol vorbim despre această afecţiune, îţi spunem ce este, care sunt simptomele şi cauzele insuficienţei cardiace. Vorbim şi despre opţiunile de tratament disponibile. Este important să mergi la medicul cardiolog dacă apar simptome cardiace îngrijorătoare.
Cum funcţionează inima
Inima este o pompă puternică, musculară, puţin mai mare decât un pumn. Sarcina sa este de a pompa cantitatea potrivită de sânge către toate organele şi ţesuturile corpului. Acest lucru se numeşte circulaţie. Inima are patru camere:
- două camere superioare numite atrii;
- două camere inferioare numite ventricule.
Atriul drept preia sângele lipsit de oxigen din restul corpului şi îl trimite prin ventriculul drept la plămâni, care infuzează sângele cu oxigen. Sângele bogat în oxigen circulă de la plămâni către atriul stâng, apoi către ventriculul stâng, care îl pompează către restul corpului. Inima pompează sângele către plămâni şi către toate ţesuturile corpului. Pentru ca inima să funcţioneze corect, cele patru camere trebuie să bată în mod organizat. O inimă sănătoasă are o capacitate de pompare mai mult decât suficientă pentru a face să circule sângele în mod corespunzător.
Ce este insuficienţa cardiacă
Insuficienţa cardiacă este o afecţiune cronică şi progresivă care afectează capacitatea inimii de a pompa suficient sânge pentru a satisface nevoile corpului. Este o afecţiune serioasă, care necesită îngrijire medicală imediată. Inima este un organ vital care pompează sânge în corp cu scopul de a-i furniza oxigen şi nutrienţi. Insuficienţa cardiacă apare atunci când muşchiul inimii nu mai pompează sângele la fel de bine cum ar trebui. Practic, inima nu poate ţine pasul cu volumul său de muncă. Când se întâmplă acest lucru, sângele refulează adesea şi se poate acumula lichid în plămâni, provocând dificultăţi de respiraţie. Insuficienţa cardiacă poate pune viaţa în pericol. La început, inima încearcă să compenseze acest lucru prin:
- extindere: inima se întinde pentru a se contracta mai puternic şi a ţine pasul cu cererea organismului de a pompa mai mult sânge. În timp, acest lucru face ca inima să se mărească.
- dezvoltă mai multă masă musculară: creşterea masei musculare are loc deoarece celulele contractante ale inimii devin mai mari. Acest lucru permite inimii să pompeze mai puternic, cel puţin la început.
- pomparea mai rapidă: acest lucru ajută la creşterea debitului inimii.
De asemenea, organismul încearcă să compenseze în alte moduri:
- vasele de sânge se îngustează pentru a menţine tensiunea arterială ridicată, încercând să compenseze pierderea de putere a inimii.
- rinichii reţin mai multă sare şi apă în loc să le elimine prin urină. Acest lucru creează un volum crescut de sânge, care ajută la menţinerea tensiunii arteriale şi permite inimii să pompeze mai puternic. Dar, în timp, acest volum suplimentar poate suprasolicita inima, agravând insuficienţa cardiacă.
Aceste măsuri temporare maschează problema insuficienţei cardiace, dar nu o rezolvă. Insuficienţa cardiacă continuă şi se agravează, până când aceste procese de compensare nu mai funcţionează. În cele din urmă, inima şi corpul pur şi simplu nu mai pot ţine pasul, iar persoana se confruntă cu oboseală, probleme de respiraţie sau alte simptome. Insuficienţa cardiacă poate implica partea stângă a inimii, partea dreaptă sau ambele părţi. Cu toate acestea, de obicei, afectează mai întâi partea stângă. Persoanele cu insuficienţă cardiacă pot avea simptome severe. Unii pot avea nevoie de un transplant de inimă sau de un dispozitiv care să ajute inima să pompeze sângele. Insuficienţa cardiacă poate fi de mai multe tipuri şi are mai multe stadii, tocmai de aceea este recomandat ca medicul cardiolog să stabilească diagnosticul şi tratamentul.
Factorii de risc pentru insuficienţa cardiacă
Anumite afecţiuni medicale pot creşte riscul de insuficienţă cardiacă, inclusiv:
- boala arterelor coronare (cel mai frecvent tip de boală cardiacă) şi atacurile de cord;
- diabet;
- tensiune arterială ridicată;
- obezitate;
- boala valvulară a inimii.
Comportamentele nesănătoase pot creşte, de asemenea, riscul de insuficienţă cardiacă, în special pentru persoanele care au una dintre afecţiunile enumerate mai sus. Comportamentele nesănătoase care cresc riscul de insuficienţă cardiacă includ:
- fumat;
- consum de alimente bogate în grăsimi, colesterol şi sodiu;
- sedentarism;
- consum excesiv de alcool.
Simptomele insuficienţei cardiace
În cazul insuficienţei cardiace, inima nu poate furniza suficient sânge pentru a satisface nevoile organismului. Simptomele se dezvolta lent. Uneori, simptomele insuficienţei cardiace încep brusc. Simptomele insuficienţei cardiace pot include:
- dificultăţi de respiraţie când eşti activ sau când stai culcat;
- oboseală şi slăbiciune;
- umflături la nivelul picioarelor;
- bătăi rapide sau neregulate ale inimii;
- capacitate redusă de a face exerciţii fizice;
- respiraţie şuierătoare;
- o tuse care nu dispare;
- umflarea abdomenului;
- creştere în greutate foarte rapidă din cauza acumulării de lichide;
- greaţă şi lipsă de apetit;
- dificultăţi de concentrare sau scăderea vigilenţei;
- dureri în piept dacă insuficienţa cardiacă este cauzată de un atac de cord.
Când trebuie consultat medicul
Mergi la medicul cardiolog dacă crezi că ai putea avea semne de insuficienţă cardiacă. Solicită serviciul de urgenţă dacă prezinţi simptome precum:
- dureri în piept;
- leşin sau slăbiciune severă;
- bătăi rapide sau neregulate ale inimii cu dificultăţi de respiraţie, dureri în piept sau leşin;
- dificultate bruscă şi severă a respiraţiei.
Aceste simptome se pot datora insuficienţei cardiace. Dar există multe alte cauze posibile. Nu încerca să te diagnostichezi singur. Cardiologii recomandă teste pentru a afla dacă simptomele se datorează insuficienţei cardiace sau altei afecţiuni. Adresează-te imediat medicului dacă ai insuficienţă cardiacă şi:
- simptomele tale se agravează brusc;
- apare un simptom nou;
- te îngraşi în câteva zile.
Astfel de schimbări ar putea însemna că insuficienţa cardiacă existentă se agravează sau că tratamentul nu funcţionează.
Cum se tratează insuficienţa cardiacă?
Diagnosticul şi tratamentul precoce pot îmbunătăţi calitatea şi durata vieţii persoanelor care suferă de insuficienţă cardiacă. Tratamentul stabilit de medicul cardiolog implică, de obicei, următoarele:
- medicamente;
- reducerea sodiului din alimentaţie;
- consumul de mai puţine lichide;
- dispozitive care elimină excesul de sare şi apă din sânge;
- transplant de inimă şi alte intervenţii chirurgicale;
- exerciţii fizice zilnice;
- persoanele cu insuficienţă cardiacă îşi urmăresc, de asemenea, simptomele în fiecare zi, astfel încât să poată discuta aceste simptome cu echipa de îngrijire a sănătăţii.
În acest articol, am examinat în detaliu insuficienţa cardiacă. Am subliniat principalele cauze şi am discutat despre opţiunile de tratament disponibile. Insuficienţa cardiacă este o afecţiune complexă, implicând o serie de factori şi variabile. Importanţa înţelegerii acestei boli constă în capacitatea de a ne proteja inima şi a ne îmbunătăţi calitatea vieţii.
Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.
