Decizia obţinută de Adesman & Asociaţii, motivată astăzi, anihilează o povară fiscală de 100% şi deschide calea recuperării sumelor achitate nelegal de producătorii de energie.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Curtea Constituţională a României („CCR”) a motivat Decizia nr. 640 din 7 noiembrie 2024, prin care a admis excepţia de neconstituţionalitatem, ridicată de cinci mari producători de energie, reprezentaţi de casa de avocatură Adesman & Asociaţii, privind dispoziţiile art. 15 şi ale Anexei nr. 6 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 27/2022, modificată prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 119/2022 şi prin Legea nr. 357/2022. Aceste prevederi impun obligaţia de contribuţie la Fondul de Tranziţie Energetică pentru anumite categorii de participanţi din piaţa de energie, contribuţie cunoscută şi sub denumirea de „taxa pe soare” sau „taxa pe vânt”, considerată de mulţi actori din industrie ca fiind excesivă şi disproporţionată.

O măsură fiscală excesivă, declarată neconstituţională

Evenimente
19 iunie Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României

Contribuţia declarată neconstituţională impunea producătorilor de energie electrică (inclusiv celor din surse regenerabile) o taxă de 100% asupra veniturilor suplimentare obţinute peste un anumit prag (iniţial 450 lei/MWh, ulterior 400 lei/MWh). Această măsură a generat proteste vehemente din partea industriei, fiind considerată discriminatorie şi având un impact devastator asupra investiţiilor în energia verde.

Argumentele care au convins Curtea Constituţională: Diana Adesman, Managing Partner, Adesman & Asociaţii, a argumentat, în faţa CCR, că actele normative criticate încalcă principii fundamentale ale Constituţiei României, printre care (i) dreptul de proprietate privată garantat de art. 44 din Constituţie (Contribuţia de 100% echivala cu o expropriere de facto, afectând substanţa dreptului de proprietate); (ii) libertatea economică garantată de art. 45 din Constituţie (măsura împiedica desfăşurarea normală a activităţii economice şi obţinerea de profit, descurajând investiţiile); (iii) justa aşezare a sarcinilor fiscale garantată de art. 56 alin. (2) din Constituţie (taxa reprezenta o dublă impozitare, pe lângă impozitul pe profit, creând o concurenţă neloială, favorizând anumiţi producători); (iv) principiul securităţii juridice şi previzibilităţii reglementat de art. 1 alin. (5) din Constituţie (modificarea bruscă şi intempestivă a cadrului fiscal a afectat planurile economice ale companiilor care activează în sectorul energetic).

Potrivit CCR, impunerea unei contribuţii de până la 100% din venitul suplimentar obţinut peste un plafon impus de stat reprezintă o ingerinţă gravă în dreptul de proprietate, având un caracter disproporţionat şi echivalând cu o veritabilă confiscare. Curtea a subliniat că, deşi statul are dreptul de a impune sarcini fiscale în interes public, acestea trebuie să respecte un just echilibru şi să nu anihileze esenţa dreptului de proprietate şi libertatea economică. Un cuantum de 100% depăşeşte orice limită rezonabilă, transformând contribuţia într-o naţionalizare de facto a veniturilor. De asemenea, în motivarea Deciziei, Curtea a criticat lipsa de echitate şi distorsiunile de concurenţă generate de exceptarea unor operatori din sistem

Următorii paşi: Calea spre recuperarea sumelor şi ajustări legislative

Decizia Curţii Constituţionale este definitivă şi general obligatorie de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial. Aceasta înseamnă că Parlamentul sau Guvernul are la dispoziţie 45 de zile pentru a modifica legislaţia în conformitate cu decizia CCR, stabilind un nou cuantum al contribuţiei care să fie rezonabil şi proporţional, respectiv care nu poate atinge valori care ar califica măsura drept una echivalentă confiscării.

De asemenea, CCR a deschis calea pentru recuperarea sumelor achitate ilegal de către producătorii de energie electrică. Companiile care au ridicat excepţia de neconstituţionalitate şi cele care au cauze pe rolul instanţelor judecătoreşti, având ca obiect restituirea sumelor plătite până la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, vor putea beneficia de restituirea sau compensarea diferenţelor dintre sumele plătite şi cele calculate conform noii reglementări.

Am susţinut, încă de la început, că această contribuţie avea caracterul unei duble impozitări mascate şi era profund dezechilibrată. Curtea a confirmat astăzi ceea ce numeroşi actori din piaţă simţeau: că statul nu poate transfera povara politicilor sale sociale exclusiv pe umerii unui segment economic. Suntem onoraţi că am putut reprezenta interesele clienţilor noştri într-un caz cu un impact atât de larg şi că am contribuit la restabilirea echilibrului şi predictibilităţii în piaţa energetică românească,” a declarat Diana Adesman, Managing Partener în cadrul Adesman & Asociaţii. „Victoria Adesman & Asociaţii – partener juridic cu viziune şi experienţă în litigii de drept public şi fiscal – nu este doar un succes juridic, ci un semnal clar că statul trebuie să îşi exercite atribuţiile fiscale cu responsabilitate şi respect faţă de principiile economiei de piaţă şi ale proprietăţii private, iar deciziile strategice luate în zona de fiscalitate trebuie analizate şi din perspectiva constituţionalităţii, nu doar a conformării formale.”.

Pentru mai multe detalii, puteţi accesa website-ul: www.adesman.ro sau să contactaţi office@adesman.ro

Material susţinut de Adesman & Asociaţii

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.