Într-un prezent marcat de alegeri succesive, crize socio-politico-economice, polarizare şi opinii divergente, România are nevoie de punţi între tendinţele de deschidere şi deconectare. A doua ediţie a Barometrului României Responsabile – Diversitate şi Incluziune (BARES D&I), lansată de Asociaţia OPEN MINDS alături de Cult Research şi GRF+, aduce o radiografie detaliată asupra climatului de lucru din organizaţii şi scoate la lumină nu doar progresele făcute, ci şi zonele de vulnerabilitate profundă.
Datele au fost prezentate detaliat în cadrul Conferinţei OPEN MINDS 2025, cel mai amplu eveniment din România dedicat diversităţii, incluziunii şi viitorului muncii, desfăşurat în 4 iunie, la Casa Universitarilor din Bucureşti.
Barometrul arată că România devine treptat mai deschisă la incluziune: 65% dintre angajaţi afirmă că respectă diferenţele individuale, în creştere de la 57% în 2024. Însă, deschiderea nu e uniform distribuită: 1 din 7 angajaţi se retrage în tăcere din spaţiul colaborativ, pierzând încrederea că vocea sa contează. Aceştia fac parte din segmentul identificat ca „Deconectaţi social” – persoane în aflate în mare parte în roluri de execuţie, cu venituri reduse şi expuse la marginalizare.
„Studiul subliniază că polarizarea devine una dintre cele mai mari ameninţări pentru coeziunea echipelor, încrederea în leadership şi performanţa organizaţională. Întrebarea esenţială pentru liderii de azi rămâne: ce pierdem dacă nu reconectăm colegii care aleg să tacă? Incluziunea nu înseamnă doar prezenţă, ci participare activă. Miza reală pentru companii este să transforme intenţia în acţiune şi diferenţele în resursă – altfel, vor pierde exact oamenii de care au cea mai mare nevoie”, spune Mirela Tănase, Vicepreşedinte al Asociaţiei OPEN MINDS.
Incluziunea prinde contur real: comportamentele se schimbă vizibil
Dincolo de statistici, ediţia din 2025 a Barometrului BARES D&I spune o poveste clară: din ce în ce mai mulţi angajaţi aleg conştient să respecte, să includă şi să colaboreze. Spaţiul profesional începe să reflecte valorile unei societăţi mai deschise. Tot mai mulţi angajaţi fac pasul de la tăcere la implicare, comparativ cu 2024:
- 64% dintre angajaţi aleg să folosească un limbaj respectuos, fără discriminare, în creştere cu 6% vs. BARES D&I 2024 – un gest simplu, dar care redefineşte cultura unei echipe;
- 65% - mai mult cu aproape 10% comparativ cu anul trecut - declară că respectă diferenţele individuale, însemnând că diversitatea nu mai este doar un concept, ci o realitate trăită;
- 39% (+10% vs. 2024) se implică activ în iniţiative de incluziune – fie că susţin colegi, participă la traininguri sau propun idei, schimbarea devine colectivă.
Creşte şi o categorie esenţială: Avangardiştii incluziunii – angajaţi influenţi, echilibraţi emoţional şi implicaţi civic, care dau tonul în organizaţie. Reprezintă deja 33% dintre angajaţi, cu o creştere de 3% comparativ cu 2024.
„Datele BARES D&I 2025 arată că România profesională se mişcă în direcţia bună, dar cu viteze diferite. Avem o categorie din ce în ce mai implicată, dar şi una care se deconectează accelerat. Această polarizare nu e doar o problemă de cultură, ci mai ales una de business: afectează coeziunea, decizia şi productivitatea”, afirmă şi Paul Acatrini, Managing Partner, Cult Research.
Incluziune cu două viteze: angajaţii „Deconectaţi social” se exprimă rar şi se pregătesc să demisioneze
Barometrul BARES D&I 2025 scoate la iveală şi o realitate îngrijorătoare: în spatele acestor câştiguri se ascunde tendinţa de polarizare. Grupul „Deconectaţilor social”, reprezentând 13% dintre angajaţi, pare să fi renunţat la exprimare, la încredere, la participare. Aceşti angajaţi, în special cei aflaţi în roluri de execuţie, industrii tradiţionale, cu venituri reduse, resimt cel mai puţin schimbările pozitive. Iar cifrele din 2025 confirmă declinul:
- Respectul faţă de diferenţele individuale a scăzut cu 4 puncte procentuale (de la 53% la 49%);
- Susţinerea colegilor marginalizaţi a scăzut cu 7% (de la 54% la 47%);
- Capacitatea de a colabora cu orice coleg, indiferent de diferenţele dintre ei, a scăzut dramatic cu 16% (de la 59% la 43%);
- Participarea la iniţiative de incluziune e la doar 25% – de două ori mai mică decât în rândul „Avangardiştilor incluziunii” (51%).
Deconectaţii nu doar că nu mai participă, dar nu mai cred că au un loc în organizaţiile în care lucrează:
- Doar 32% spun că lucrează în condiţii bune, faţă de 79% dintre angajaţii din grupul aflat la polul opus – Avangardiştii incluziunii;
- Doar 28% simt că se pot exprima liber, comparativ cu 75% dintre colegii aflaţi lapolul opus;
- 74% resimt presiune de conformare la opinia majorităţii – cu 12% mai mult decât Avangardiştii;
- Şi cel mai grav: 22% nu se simt deloc confortabil să spună ce gândesc, faţă de doar 5% în rândul celor mai conectaţi angajaţi.
Într-o perioadă în care retenţia şi sănătatea organizaţională devin vitale, aceşti angajaţi se pregătesc să plece: aproape 1 din 3 intenţionează să îşi schimbe locul de muncă în 2025.
„Datele din 2025 indică o adâncire a decalajului între angajaţii activi civic ca cetăţeni ai orgnizaţiilor şi cei care rămân izolaţi. Credem că acest fenomen e alimentat de contextul macro: un an electoral prelungit, marcat de polarizare şi discursuri de excludere, a accentuat senzaţia de neîncredere şi nesiguranţă în rândul celor deja vulnerabili. Dacă adăugăm presiunea economică şi incertitudinea socială, e clar de ce mulţi dintre aceşti angajaţi aleg tăcerea în locul participării”, subliniază Paul Kasprovschi, Director de Cercetare & Evaluare GRF+.
Cine este angajatul român în 2025? „Patru Românii” se întâlnesc la job
Barometrul BARES D&I 2025 a explorat şapte dimensiuni definitorii pentru modul în care angajaţii se raportează la muncă, sănătate, societate şi diversitate. Din această analiză complexă rezultă patru tipologii distincte de angajaţi, cele „Patru Românii”, care coexistă astăzi în spaţiul profesional românesc, dar privesc incluziunea în moduri radical diferite.
Cei mai implicaţi şi influenţi sunt Avangardiştii incluziunii – o treime dintre respondenţi. Sunt angajaţi echilibraţi emoţional, activi civic şi adesea aflaţi în poziţii de conducere. Pentru ei, diversitatea este o valoare fundamentală, iar incluziunea un obiectiv pe care îl sprijină activ în organizaţiile lor.
La polul opus, Deconectaţii social, 13% dintre respondenţi, se simt marginalizaţi şi lipsiţi de sprijin în orice dimensiune a vieţii profesionale. Ei nu doar că nu beneficiază de iniţiativele de incluziune, dar nici nu au încredere că vocile lor contează în spaţiul organizaţional.
Între aceste extreme, Spectatorii sociali, care reprezintă 30% dintre angajaţi, nu manifestă un interes clar pentru cauze civice sau sociale. Deşi nu se opun incluziunii, nu o sprijină activ şi nu intervin în faţa comportamentelor discriminatorii. Majoritatea ocupă, de asemenea, funcţii de execuţie.
În final, Centraţii pe sine, un segment format din 27% dintre respondenţi, privesc munca printr-o lentilă profund individualistă. Mulţi sunt lideri, dar manifestă reticenţă în a adopta politici de incluziune atunci când acestea le ameninţă zona de confort, fiind eventuale blocaje în drumul către o cultură organizaţională deschisă şi echitabilă.
„Studiul celor Patru Românii de la locul de muncă atrage atenţia asupra unui aspect esenţial: nu putem vorbi despre un progres real al incluziunii fără a înţelege şi reconecta aceste lumi care coexistă, dar nu colaborează încă suficient.”, conchide Mirela Tănase, Vicepreşedinte al Asociaţiei OPEN MINDS.
Direcţii pentru reconectarea colegilor care stau pe margine
Pentru Asociaţia OPEN MINDS, concluziile ediţiei 2025 a Barometrului vin cu o miză clară: incluziunea nu poate fi o promisiune generală, ci trebuie aplicată diferenţiat, cu intenţie şi consecvenţă. Dincolo de creşterile notabile în comportamentele incluzive, datele scot la lumină o realitate care cere acţiune: dacă nu sunt sprijiniţi concret, angajaţii din segmente vulnerabile se retrag tăcut, iar efectele sunt vizibile.
Pentru a corecta această dinamică şi a face din diversitate o resursă reală pentru toate categoriile de angajaţi, OPEN MINDS propune trei direcţii strategice pentru companii: construirea de proiecte de colaborare între echipe diverse, crearea de spaţii sigure pentru exprimare autentică şi asumarea unui leadership vizibil incluziv, care nu doar tolerează, ci valorifică diferenţele. Aceste repere devin, în 2025, elemente-cheie nu doar pentru cultura organizaţională, ci şi pentru performanţa sustenabilă a oricărei organizaţii.
Conferinţa OPEN MINDS 2025, evenimentul-fanion al diversităţii şi incluziunii în România, a reunit la Casa Universitarilor din Bucureşti peste 50 de speakeri, pe 8 teme de conversaţie şi 3 scene dedicate leadershipului empatic, sănătăţii emoţionale şi progresului în HR, media şi educaţie, aducând în discuţie şi tematicile ce decurg din datele BARES D&I. Conferinţa este locul în care vocile publice şi liderii de organizaţii construiesc punţi reale între opinii, comunităţi şi generaţii.
Conferinţa OPEN MINDS 2025 a fost posibilă datorită parteneriatelor cu organizaţii care cred în forţa incluziunii: Pluxee, Provident, Worldpay, Brinks, Burn, Coca-Cola HBC, Fundaţia Orange, Untold, Heineken, Beciul Domnesc, Eisberg, Mega Image.
Parteneri media: HotNews, Club Antreprenor, PR Wave, Panorama, CSRmedia, Digi FM, Global HR Manager, EventsMax, The Woman, Oameni şi Companii, News.ro.
###
Despre cea de-a doua ediţie a Studiului BARES D&I
BARES D&I, Barometrul României Responsabile, este o iniţiativă Research & Development creată încă din 2022 de Cult Research şi GRF+. Ca metodologie, studiul a introdus, pentru prima dată în România, LOHAS (Lifestyles of Health and Sustainability). Pentru colectarea datelor a fost folosită metoda CAWI, printr-un chestionar online prin intermediul CultIO, platformă care oferă acces la un panel de peste 40.000 respondenţi. Studiul este relevant la nivel naţional, realizat pe un eşantion de 806 de respondenţi, având o marjă de eroare de +3,5%. Lansarea datelor complete BARES D&I (Diversitate şi Incluziune) 2025 a avut loc în cadrul Conferinţei OPEN MINDS din 4 iunie.
Despre OPEN MINDS - Asociaţia pentru Diversitate şi Incluziune
OPEN MINDS - Asociaţia pentru Diversitate şi Incluziune, înfiinţată în anul 2023 de către Exploratist - Agenţie de Employee Experience, este o organizaţie nonguvernamentală care facilitează implicarea companiilor în vieţile comunităţilor locale, prin acţiuni cu impact pozitiv care generează ataşament, credibilitate şi încredere. Asociaţia integrează agendele organizaţiilor cu iniţiative ale societăţii civile, în abordări pe termen lung şi cu impact sporit. Asociaţia este dedicată dezvoltării proiectelor educaţionale şi sociale, promovând inovaţia şi designul empatic pentru a sprijini diverse categorii de beneficiari. Cu sprijinul partenerilor săi, OPEN MINDS continuă să creeze oportunităţi de dezvoltare şi incluziune pentru comunităţi vulnerabile.
Despre Cult Research
De 16 ani, Cult Research se angajează să furnizeze perspective şi informaţii valoroase care contribuie la o înţelegere mai bună a fenomenelor din societate şi la adaptarea organizaţiilor la aceste realităţi. Oferind analize şi date pe diverse subiecte de interes naţional, compania îşi propune să contribuie la formarea unei societăţi în care calitatea vieţii este îmbunătăţită constant.
Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.
