Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, afirmă că este nevoie, după 17 ani, de o nouă legislaţie în domeniul justiţiei, întrucât "deja legislaţia pe alocuri este incoerentă". El susţine că pachet legislativ în domeniul a fost "construit cu migală", nefiind făcut în grabă. "Am conferit un rol mai important CSM, al cărui aviz pe aceste numiri are, cel puţin la avizul negativ, are o valoare de aviz conform", arată Stelian Ion, menţionând modificări legate de revocarea procurorilor de rang înalt, de unificarea procedurii de numire în funcţiile de procuror la DNA şi DIICOT, de ideea ca ministrul Justiţiei să nu poată exercita acţiunea disciplinară, de alegerea membrilor CSM.
El a adăugat că acest sistem de echilibru şi control este foarte important în filosofia acestor legi.
Stelian Ion a arătat că o problemă în discuţie în anii trecuţi a fost cea a numirii procurorilor de rang înalt.
"În momentul în care actorii principali în această numire, care sunt ministrul Justiţiei, pe de-o parte, pe de altă parte CSM şi în final preşedintele statului, se aliniază cu privire la o anumită opţiune, lucrurile nu pot fi decât bune. Am conferit un rol mai important CSM, al cărui aviz pe aceste numiri are, cel puţin la avizul negativ, are o valoare de aviz conform", a explicat el, meţionând că aceasta este şi o cerinţă a Comisiei de la Veneţia.
Stelian Ion a prezentat procedura: ministrul Justiţiei face o propunere la CSM, dacă avizul este negativ din partea CSM atunci procedura se întrerupe, iar ministrul poate reveni cu o altă propunere. Dacă avizul e favorabil, ministrul poate înainta propunerea către preşedintele României, care poate face o analiză proprie şi să refuze această propunere. În 30 de zile preşedintele ar trebui să se pronunţe cu privire la această propunere şi astfel se încheie procedura.
Referitor la revocarea procurorilor de rang înalt, ministrul Justiţiei a afirmat: "Am ţinut cont de hotărârea CEDO în cauza Kovesi contra României, este foarte important ca în această procedură de revocare să existe o posibilitate pentru procurul revocat să se adreseze instanţei de judecată. În acest proiect de lege există această posibiltate ca decretul de revocare să poată fi atacat şi pentru motive de legalitate şi pentru motive de temeinicie, să fie atacat în instanţa de contencios administrativ fără nicio procedură prealabilă. E un element de noutate binevenit".
Stelian Ion a vorbit şi despre chestiunile care ţin de activitatea DNA, DIICOT.
"Toată procedura de numire în funcţiile de procuror la DNA şi DIICOT a fost unificată, există aceleaşi proceduri, nu mai sunt diferenţieri şi este un aspect pozitiv. Revocarea procurorilor DNA, DIICOT se face de asemenea printr-o procedură foarte clară în care sunt foarte clar explicitate motivele de revocare", a afirmat el.
De asemenea, a completat Stelian Ion, este o idee nouă ca ministrul Justiţiei pe viitor să nu poată exercita acţiunea disciplinară.
"Considerăm că nu este cazul ca ministrul Justiţiei să poată exercita acţiuna disciplinară, ministrul Justiţiei poate să formuleze, dacă este cazul, sesizări, dar nu va avea un atribut suplimentar mai important decât ceilalalţi cetăţeni în privinţa exercitării acţiunii disciplinare", a subliniat el.
Potrivit sursei citate, a crescut durata mandatelor pentru funcţiile de conducere şi în privinţa instanţelor, şi a parchetelor.
"Persoanele care ocupă funcţii de conducere trebuie să-şi ducă la îndeplinire aceste proiecte pe care le au la începutul mandatului. Un mandat de 3 ani e prea puţin, am considerat că unul de patru ani ar fi suficient", a detaliat ministrul
De asemnea, au fost eliminate restricţiile impuse în 2018 referitoare la libertatea de exprimare a magistraţilor.
"Noi considerăm foarte important ca magistraţii să îşi exprime punctele de vedere, chiar cu privire la aceste proiecte de lege, sunt foarte importante criticile, foarte importante şi opiniile favorabile, dar importante sunt aceste dezbateri (...)", a afirmat Stelian Ion.
El a menţionat că magistraţii ar trebui să îşi rezolve dosarele, să finalizeze lucrările şi abia să se pensioneze sau să demisioneze.
"În momnetul eliberării din funcţie, prin demisie sau printr-o altă modalitate, pensionare, magistratul ar trebui să îşi finalizeze toate lucrările în curs, pentru a nu exista situaţii neplăcute de reluare a unor proceduri de la zero", a explicat el.
Totodată, a fost introdusă o modificare importantă privind alegerea membrilor CSM.
"Am modificat regulile privitoare la tipul de scrutin. Membrii CSM vor fi aleşi pe viitor de către toţi judecătorii şi procurorii la nivel naţional, nu se vor mai face alegeri pe trepte, să spun aşa. Judecătorii de la Judecătorie nu vor mai alege doar reprezentanţi ai judecatorilor de la Judecătorie, vor alege toţi judecătorii care îşi prezintă candidaturile, fie că sunt de la Înalta Curte, Curte de Apel, Tribunal şi Judecătorie. La fel şi la parchete", a punctat el, arătând că în acest fel creşte reprezentativitatea CSM.
Sistemul de revocare al membrilor CSM a fost clarificat şi îmbunătăţit "astfel încât să nu constituie doar un text de lege inaplicabil, ci să constituie un element care să responsabilizeze pe viitor membrii CSM".
"Ne-am referit foarte mult la Inspecţia Judiciară. În 2018 au fost modificate radical - în sens negativ în opinia mea - regulile referitoare la Inspecţia Judiciară prin conferirea unei puteri discreţionare, aproape absolute a inspectorului şef, astfel încât este necesară o modificare a acestei legi pentru a reda Inspecţiei Judiciare instrumente care să facă din această o instituţie credibilă şi eficientă. E foarte important ca Inspecţia Judiciară pe de-o parte să reuşească să apere magistraţii, atunci când există atacuri incorecte din exterior, dar şi să îi sancţioneze atunci când există nerespectări ale legislaţiei şi când magistraţii săvârşesc abateri disciplinare. De aceea, faţă de ce avem în prezent, şi anume că inspectorul şef numeşte discreţionar, aş putea spune, conducerea Inspecţiei Judiciare (...), faptul că reglementează toate regulamentele privind examenele de admitere (...), pe viitor vor fi adoptate de plenul CSM. Numirea adjunctului Inspecţiei Judiciare şi chiar a inspectorului şef, a directorilor vor fi făcute pe bază de concurs", a arătat Stelian Ion.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.