Ministerul Educaţiei anunţă că majoritatea claselor nu sunt afectate de modificarea limitelor minime şi maxime pentru numărul de copii, decizie prevăzută în contextul modificărilor fiscal-bugetare, măsura având impact doar asupra claselor cu efectiv scăzut. Potrivit ministerului, ”este posibil ca aceste măsuri fiscal-bugetare să crească uşor ponderea învăţământului simultan (la nivel primar şi gimnazial)”. ”Cele mai multe clase nu erau la nivelul limitei superioare sau inferioare, cele mai multe clase se aflau între aceste limite şi ele rămân aşa cum au fost”, a declarat ministrul Educaţiei, Daniel David.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email
UPDATE - ”Ne înscriem atât în limitele pe care le-am mai avut în ţară, cât şi în limitele europene. Cele mai multe clase nu erau la nivelul limitei superioare sau inferioare, cele mai multe clase se aflau între aceste limite şi ele rămân aşa cum au fost. (...) Acele clase cu unu, doi, trei patru, cinci copii în clasa a opta nu o să mai poate să existe în această logică”, a explicat ministrul Educaţiei, Daniel David, luni seară, la Antena 3.
 
Evenimente
25 septembrie - IMM-urile, oxigen pentru România (ediţia a IV-a)
13 octombrie - Oraşul meu acasă şi la birou (ediţia a IV-a)
El a subliniat rămân clasele simultane, arătând că pentru învăţământul simultan ar trebui discutat cu autorităţile locale, astfel încât să se decidă cum este în interesul elevilor şi care sunt modelele de adoptat pentru acest tip de învăţământ. 
 
În acest context, ministrul a amintit că susţine ideea campusurilor rurale pentru elevi. 
 
”Cred că în România putem merge pe modele diferite. (...) Ca ministru văd mai multe modele (...) Ca psiholog, i-aş duce pe copiii din zone izolate în şcoli mai mari, să stimulăm şi procesul de emancipare”, a subliniat Daniel David.
 
ŞTIREA INIŢIALĂ - ”După reorganizarea celor 507 unităţi de învăţământ şi creşterea normei didactice săptămânale de predare cu două ore, o altă măsură prevăzută de Legea fiscal-bugetară nr. 141/2025 a fost modificarea limitelor minime şi maxime pentru numărul de copii la clasă. (...) Majoritatea claselor din România care se încadrau între limitele anterioare se vor încadra şi în noile limite. Aşadar, în majoritatea covârşitoare a claselor, nu avem schimbări, măsurile fiscal-bugetare afectând mai ales situaţia claselor sub efectiv. Într-adevăr, acest demers de modificare a limitelor minime şi maxime pentru numărul de copii în clasă a afectat mai ales clasele cu 8 sau 9 copii (adică aproximativ 0,5% din totalul claselor de învăţământ primar şi gimnazial din anul şcolar 2024-2025) şi, în mai mică măsură, unele clase la nivel de liceu”, se arată într-un comunicat dat publicităţii, luni seară, de Ministerul Educaţiei. 
 
Conform documentului citat, în anul şcolar 2024-2025 au funcţionat la nivel naţional, în clasa a VIII-a, 12 clase cu un elev, 26 de clase cu doi elevi, 52 de clase cu trei elevi, 64 de clase cu patru elevi, 84 de clase cu cinci elevi, 92 de clase cu şase elevi şi 107 clase cu şapte elevi. 
 
Potrivit ministerului, ”este posibil ca aceste măsuri fiscal-bugetare să crească uşor ponderea învăţământului simultan (la nivel primar şi gimnazial)”.
 
Potrivit estimării ministerului, numărul claselor cu învăţământ simultan va creşte, prin implementarea măsurii, de la 6% cât este în prezent, la 7,5%. 
 
”Acest procent nu iese din diverse repere europene. Spre exemplu, învăţământul simultan poate fi regăsit şi în Franţa sau Irlanda, mai ales la ciclul primar, chiar în procente mai ridicate decât în România. Este adevărat, însă, că un astfel de învăţământ necesită şi competenţe specifice în predare-învăţare, demers care este un obiectiv-cheie pentru Ministerul Educaţiei şi Cercetării”, subliniază reprezentanţii instituţiei.
 
Instituţia precizează că ministrul Daniel David a declarat în repetate rânduri că, deşi înţelege condiţiile de criză, limitele minime şi maxime ale claselor se pot stabili doar pe baza principiului raţionalităţii, fără a se ieşi ”din anumite repere europene/internaţionale sau practici naţionale recente” care arată că, în general, efectul mărimii/dimensiunii claselor asupra performanţei educaţionale este mixt sau scăzut şi că specialiştii în educaţie au concluzionat că modificarea numărului de copii într-o clasă începe să conteze mai mult în ceea ce priveşte performanţa când valoarea este în jurul a 15 copii, dincolo de acest prag contând mai mult calitatea profesorului şi mediul de învăţare. 
 
Statisticile recente arată că, în învăţământul românesc, la ciclul primar clasele au între 12 şi 25 de elevi, cu o medie de 20, la gimnaziu clasele au între 12 şi 30 de elevi, media per clasă fiind de 25 de elevi, iar la liceu numărul elevilor într-o clasă variază între 15 şi 30, cu o medie de 25 de liceeni în clasă.
 
Limitele minime pot fi scăzute cu 2, iar cele maxime crescute cu cel mult 4 (cu acordul inspectoratului şcolar judeţean). 
 
”Ministerul nu va încuraja creşteri maximale, iar reducerea efectivelor la clase în funcţie de numărul de copii cu cerinţe educaţionale speciale a rămas în vigoare. Aşadar, ţinta ministerului rămâne una flexibilă, reducerea învăţământului simultan prin relocarea adecvată a copiilor în şcoli unde pot avea acces la un proces educaţional sau derularea învăţământului simultan acolo unde este necesar, dar prin utilizarea unor metodologii adecvate, decizia urmând interesele comunităţii locale şi evaluarea educaţională a inspectoratelor şcolare”, se mai arată în comunicatul ministerului.
viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.