Guvernul a adoptat, în şedinţa de luni, în sistem online, un proiect de ordonanţă de urgenţă privind stabilirea unor măsuri în sistemul de asigurări sociale de sănătate în contextul evoluţiei situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului, cât şi pentru abrogarea unor prevederi din ordonanţa de urgenţă a Guvernului 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situaţiei epidemiologice, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea şi completarea Legii privind Codul fiscal, a Legii educaţiei naţionale şi a altor acte normative. Astfel, Executivul va prelungi, până la 1 iulie, termenul de aplicare a prevederilor cu privire la contribuţia personală care poate fi plătită de asiguraţi pentru unele servicii medicale, în condiţiile în care optează ca acestea să fie acordate de furnizori privaţi aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate.
UPDATE Executivul a adoptat ordonanţa de urgenţă care era înscrisă pe ordinea de zi a reuniunii de luni în sistem online.
Guvernul a mai adoptat trei hotărâri, privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Educaţiei şi Cercetării, Inovării şi Digitalizării.
ŞTIREA INIŢIALĂ Proiectul complet de OUG poate fi accesat AICI.
Proiectul de act normativ va fi adoptat în vederea asigurăriri unui acces neîntrerupt şi nediscriminatoriu al asiguraţilor la servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale necesare pentru diagnosticarea, tratarea şi monitorizarea bolilor, inclusiv a celor cu impact major asupra stării de sănătate, precum şi pentru justificarea cheltuielilor astfel încât să se realizeze un control al costurilor în unităţile sanitare.
Executivul are în vedere aprobarea acestei OUG, „având în vedere necesitatea continuării acordării consultaţiilor medicale la distanţă, precum şi necesitatea decontării la nivelul realizat a serviciilor din cadrul programelor naţionale de sănătate curative şi, de asemenea, a investigaţiilor paraclinice efectuate în regim ambulatoriu, necesare monitorizării pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19 în timpul bolii şi după boală, precum şi a pacienţilor diagnosticaţi cu boli oncologice, diabet, afecţiuni rare, boli cardiovasculare, boli cerebrovasculare, boli neurologice” şi „în scopul limitării răspândirii infecţiei cu noul coronavirus SARS-CoV-2 în rândul populaţiei, determinat de evoluţia situaţiei epidemiologice la nivel naţional, pentru acordarea şi decontarea serviciilor medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale, inclusiv a activităţilor cuprinse în cadrul programelor naţionale de sănătate şi pentru asigurarea unui control al costurilor în unităţile sanitare aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti precum şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, 2 se impune stabilirea în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate a unor măsuri prin care să se asigure tranziţia spre o situaţie similară celei anterioare contextului pandemic”.
„ART. 1 - Serviciile medicale şi medicamentele pentru tratarea cazurilor COVID-19 şi a complicaţiilor acestora se acordă tuturor persoanelor aflate pe teritoriul României şi se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, denumit în continuare Fond.
ART. 2 - Prin derogare de la prevederile art. 337 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, consultaţiile medicale la distanţă acordate în asistenţa medicală primară şi ambulatoriul de specialitate pentru specialităţile clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi de reabilitare, se acordă şi se validează fără a fi necesară utilizarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate sau a documentelor înlocuitoare ale acestuia, prevăzute la art. 223 alin.(1) şi (11 ) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 3 - Casele de asigurări de sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti precum şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti contractează întreaga sumă alocată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu destinaţia servicii medicale spitaliceşti.
ART. 4 - (1) Pentru unităţile sanitare cu paturi care furnizează servicii medicale spitaliceşti, în regim de spitalizare continuă, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti precum şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, decontarea lunară se face fără a mai fi necesară o regularizare trimestrială, după cum urmează:
a) la nivelul valorii aferente indicatorilor realizaţi în limita valorii de contract, dacă se acoperă contravaloarea cheltuielilor efectiv realizate;
b) la nivelul cheltuielilor efectiv realizate în limita valorii de contract, în situaţia în care valoarea aferentă indicatorilor realizaţi este mai mică sau egală cu nivelul cheltuielilor efectiv realizate;
c) la nivelul indicatorilor realizaţi, fără a depăşi suma ce poate fi contractată în funcţie de capacitatea maximă de funcţionare lunară a fiecărui spital;
d) la nivelul cheltuielilor efectiv realizate, în situaţia în care acestea depăşesc nivelul contractat, justificat de situaţia epidemiologică generată de coronavirusul SARS-CoV-2, pentru unităţile sanitare cu paturi care acordă servicii medicale spitaliceşti în regim de spitalizare continuă pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19.
(...)
ART. 5 - Începând cu trimestrul II al anului 2021, serviciile medicale spitaliceşti acordate în regim de spitalizare de zi efectuate de unităţile sanitare cu paturi se decontează în condiţiile stabilite prin Contractul-cadru, aprobat prin hotărâre a Guvernului şi prin normele metodologice de aplicare a acestuia, potrivit prevederilor art. 229 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 6 – (1) În trimestrul II al anului 2021, pentru unităţile sanitare care derulează programe naţionale de sănătate curative decontarea serviciilor se efectuează la nivelul realizat, prin acte adiţionale de suplimentare a sumelor contractate, după încheierea lunii în care serviciile au fost acordate, dacă a fost depăşit nivelul contractat.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), valoarea totală a creditelor de angajament în baza cărora se încheie în trimestrul II al anului 2021 acte adiţionale de suplimentare pentru acoperirea serviciilor acordate peste valoarea de contract nu poate fi mai mare decât valoarea totală a cheltuielilor efectiv realizate pentru care au fost încheiate acte adiţionale în trimestrul I al anului 2021.
(3) Pentru unităţile sanitare care derulează programe naţionale de sănătate curative care nu au încheiat în fiecare lună a trimestrului I al anului 2021 acte adiţionale de suplimentare a valorii de contract, decontarea în trimestrul II al anului 2021 se efectuează la nivelul realizat dacă se depăşeşte valoarea de contract, prin încheierea de acte adiţionale de suplimentare a sumei contractate în luna următoare celei în care au fost acordate serviciile”, arată proiectul de OUG.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
