Premierul Florin Cîţu a declarat, miercuri, întrebat dacă bugetul poate suporta majorarea punctului de pensie cu 40%, că „România nu şi-a permis anul trecut, nu îşi permite nici în 2021 acest lucru”. Şeful Executivului a adăugat că preşedintele Klaus Iohannis poate fie să promulge legea, fie să o retrimită în Parlament pentru reexaminare. Ministrul Muncii Raluca Turcan a afirmat că efortul bugetar pentru aplicarea acestei legi este de aproximativ 138 miliarde pe an. Ea a adăugat că de aceea „în guvernul Orban noi am decis ca pensiile să crească într-un cuantum suportabil care să facă acest proces de majorare sustenabil şi să nu ajungem la blocaje care după aceea să îi afecteze şi pe pensionari şi am realizat creşterea pensiilor cu 14%”. Curtea Constituţională a transmis oficial care au fost motivele care au stat la baza respingerii sesizării Guvernului cu privire la rectificarea bugetară.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
CITEȘTE ȘI Cîţu, despre decizia CCR privind constituţionalitatea majorării punctului de pensie cu 40%: România nu şi-a permis anul trecut. Nu îşi permite nici în 2021 acest lucru

UPDATE: CCR a anunţat, miercuri, printr-un comunicat de presă, că a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.1-6 din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

În motivarea soluţiei de admitere, Curtea a reţinut, în esenţă, următoarele:

- art.I pct.8 din legea criticată abrogă art.42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.135/2020 [care prevede o valoare a punctului de pensie de 1442 lei], ceea ce nu înseamnă, însă, o repunere în vigoare a art.86 alin.(2) lit.b) din Legea nr.127/2019, în forma sa iniţială [care prevedea o valoare a punctului de pensie de 1775 lei].

”Astfel, din cauza tehnicii legislative defectuoase utilizate, s-ar fi creat un vid legislativ în privinţa valorii punctului de pensie. Abrogarea pură şi simplă a art.42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.135/2020, fără indicarea valorii punctului de pensie prin modificarea corespunzătoare a art.86 alin.(2) lit.b) din Legea nr.127/2019, ar fi generat o incertitudine juridică în privinţa existenţei normative chiar a valorii punctului de pensie, ceea ce este contrar art.1 alin.(5), în componenta sa privind securitatea juridică, raportat la art.47 alin.(2) din Constituţie. Aşadar, viciul de neconstituţionalitate constatat de Curte priveşte exclusiv Legea de aprobare a O.U.G. nr.135/2020, şi nu ordonanţa. În cadrul procedurii de reexaminare, revine Parlamentului competenţa de a infirma/confirma, în termeni clari şi neechivoci, valoarea punctului de pensie stabilită prin art.42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.135/2020”, a transmis CCR. 

- art.I pct.9 din legea criticată abrogă art.43 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.135/2020 [care amână creşterea drepturilor salariale ale cadrelor didactice pentru 1 septembrie 2021], ceea ce nu înseamnă, însă, o repunere în vigoare a art.38 alin.(4 ind.1) din Legea-cadru nr.153/2017, în redactarea dată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.114/2018 [care stabilise creşterea drepturilor salariale ale cadrelor didactice pentru 1 septembrie 2020].

”Astfel, din cauza tehnicii legislative defectuoase utilizate, s-a fi ajuns la o situaţie incertă cu privire la etapizarea creşterii drepturilor salariale pentru personalul didactic. Abrogarea pură şi simplă a art.43 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.135/2020, fără indicarea etapelor de creştere a drepturilor salariale pentru personalul didactic prin modificarea corespunzătoare a art.38 alin.(4 ind.1) din Legea-cadru nr.153/2017, ar fi generat o situaţie juridică confuză, ceea ce este contrar art.1 alin.(5), în componenta sa privind securitatea juridică, raportat la art.41 din Constituţie. Aşadar, viciul de neconstituţionalitate constatat de Curte priveşte exclusiv Legea de aprobare a O.U.G. nr.135/2020, şi nu ordonanţa. În cadrul procedurii de reexaminare, revine Parlamentului competenţa de a infirma/confirma, în termeni clari şi neechivoci, etapizarea creşterii drepturilor salariale pentru personalul didactic stabilită prin art.43 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.135/2020”, a mai precizat Curtea. 

ŞTIRE INIŢIALĂ: „După cum bine ştiţi, există o lege 127 prin care pensiile ar fi ajuns să crească cu 40% de la 1 septembrie. Această recalculare a pensiilor şi creşterea lor la 1 septembrie să fie de 40% ar fi însemnat ca în momentul intrării în vigoare şi publicării în Monitorul Oficial a acestei legi, adică în iulie 2019 să înceapă actualizarea tuturor pensiilor, evaluarea lor, astfel încât să urmeze procesul de recalculare. Pentru asta ar fi fost nevoie de un ordin de ministru într-o guvernare PSD. Luni de zile, mai exact în 90 de zile, aşa prevede legea, ceea ce nu s-a întâmplat. Deci practic aveam o lege în vigoare pentru care nimeni în guvernele anterioare celui de anul trecut, deci guvernele PSD nu au umblat pentru a începe procesul de recalculare a pensiilor. Mai mult decât atât, efortul bugetar pentru aplicarea acestei legi este unul de aproximativ 138 de miliarde lei pe an, ceea ce în momentul de faţă este greu de suportat de către bugetul statului”, a afirmat miercuri Raluca Turcan.

Ministrul Muncii a mai spus că Parlamentul se va pronunţa acum asupra acestei legi pentru a pune în acord legislaţia cu hotărârea Curţii Constituţionale.

„Ca urmare, în guvernul Orban noi am decis ca pensiile să crească într-un cuantum suportabil care să facă acest proces de majorare sustenabil şi să nu ajungem la blocaje care după aceea să îi afecteze şi pe pensionari şi am realizat creşterea pensiilor cu 14%, având în momentul de faţă acest cadrul legal prin care pensiile au fost majorate cu 14%. În Parlament, pe legea prin care noi am decis să crească pensiile cu 14% majoritatea PSD de la vremea respectivă a decis nu 14%, noi vrem în continuare 40% fără să invoce, evident, resursele cu care să putem suporta această majorare. Acum, în contextul deciziei CCR, aşa cum Parlamentul anul trecut a decis menţinerea punctului de pensie care să aducă o majorare de 40%, la fel Parlamentul, după decizia CCR, în actul legal de punere de acord a legislaţiei cu deciziile CCR se va pronunţa cu ceea ce este de făcut pe viitor”, a completat Turcan. 

Ea a precizat că este important să existe sustenabilitate financiară, iar în prezent există buget alocat în acest an pentru pensii pe care l-a trimis la MInisterul Finanţelor şi scopul este „ca cel puţin indexarea cu rata inflaţiei să se realizeze la nivelul pensiilor din sistemul public de pensii”

„Cert este că, din punctul nostru de vedere, atunci când vorbim de pensii, cred că cel mai important lucru pe care trebuie să îl garantăm este plata lor, sustenabilitatea sistemului de pensii şi nu mai puţin important este să avem şi echitate şi contributivitate în sistemul de pensii. În momentul preluării mandatului, am decis să creem un grup de experţi prin care să răspundem acestei aşteptări pe care o au cei 4,9 milioane de pensionari şi anume echitate, contributivitate şi sustenabilitatea pe termen lung a plăţii pensiilor în România. În momentul de faţă avem buget alocat pentru pensii şi anul acesta în bugetul pe care l-am trimis Ministerului Finanţelor urmărim ca cel puţin indexarea cu rata inflaţiei să se realizeze la nivelul pensiilor din sistemul public de pensii. Lucrul acesta îl vom anunţa, când se va putea întâmpla acest lucru”, a mai declarat Turcan. 

Pe 13 octombrie 2020, Guvernul a sesizat Curtea privind proiectele de lege care vizează rectificarea bugetară adoptate de către Parlament. 

În esenţă, „Executivul reiterează argumentele potrivit cărora Parlamentul a ignorat exigenţele de previzibilitate ale legii şi perspectivele evoluţiei situaţiei bugetului consolidat şi a economiei generale, cu consecinţa afectării principiului securităţii juridice. În plus, abrogarea unor articole din ordonanţa de rectificare prin care Guvernul a majorat punctul de pensie de la 1 septembrie a.c. nu duce automat la aplicarea legii iniţiale atâta vreme cât nu au fost emise dispoziţii tranzitorii”, conform comunicatul de presă transmis de reprezentanţii Guvernului. 

Totodată, Guvernul arată că parlamentarii nu au identificat sursele clare de finanţare a majorărilor propuse, necesare pentru a acoperi cheltuielile urmărite şi care să reflecte principiul echilibrului bugetar, potrivit dispoziţiilor constituţionale.
 
„Odată cu intrarea în vigoare a OUG 135/2020, noua valoare a punctului de pensie respectiv de 1.442 de lei s-a aplicat de la data de 1 septembrie 2020, la valoarea maximă pe care o permite bugetul de stat. Aplicarea majorării punctului de pensie la 1.775 de lei aşa cum a modificat legiuitorul şi majorarea salariilor profesorilor ar presupune „un necesar de finanţare din fonduri publice de 11,2 miliarde de lei în anul 2020, respectiv 1,06% din PIB şi 34,3 miliarde de lei în anul 2021 (reprezentând 3,05 % din PIB)”, mai spune sursa citată.
 
Însă execuţia bugetului general consolidat în primele luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde de lei, respectiv 4,17% din PIB. În condiţiile actualei crize sanitare extrem de grave în care presiunea asupra bugetului de stat este uriaşă din cauza creşterilor masive ale cheltuielilor nepermanente, iar riscul de a avea un deficit bugetar uriaş în 2021 este unul ridicat, Parlamentul ar trebui să contribuie la corecţia deficitului bugetar.
În schimb, Legislativul a ales să acţioneze în sens contrar acestui obiectiv, nerespectând astfel angajamentele europene pe care România are obligaţia a le îndeplini.
 
Pe 22 septembrie, Camera Deputaţilor şi Senatul au adoptat în plen reunit proiectele de lege care aprobă rectificarea bugetară în forma care include amendamentul PSD ce prevede majorarea pensiilor cu 40%.
viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.