Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în colaborare cu Parchetul Militar, organizează, începând de luni, a VI-a campanie de cercetări arheologice în localitatea Periprava, judeţul Tulcea. Acţiunea are drept obiectiv căutarea, descoperirea şi recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale deţinuţilor politici decedaţi în fosta colonie penitenciară. Există informaţii certe despre decesul a 124 de persoane în lagăr, fiind descoperite până acum 41 de morminte.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

În cursul anilor 2013 şi 2015-2018, IICCMER a organizat şi desfăşurat cinci campanii de cercetări arheologice în perimetrul actualului cimitir lipovenesc din Periprava. În acest loc, în perioada anilor 1959-1964, au fost înhumaţi un mare număr de deţinuţi politici decedaţi în colonia de muncă ce a funcţionat în apropierea localităţii.

Zona din cadrul cimitirului unde se află mormintele deţinuţilor a fost stabilită pe baza informaţiilor obţinute de la localnicii mai în vârstă ai satului, precum şi de la câţiva foşti angajaţi ai coloniei penitenciare. În prezent, la suprafaţa solului nu există niciun fel de semne care să indice prezenţa mormintelor.

”La începutul anilor ’50 Periprava a funcţionat ca secţie a Formaţiunii Chilia, devenind de la 1 iulie 1957 o unitate penitenciară de sine stătătoare (Formaţiunea 0830). Scopul oficial al înfiinţării coloniei a fost construirea unui dig între localităţile Periprava şi Sfiştofca, ca măsură de protecţie împotriva inundării terenurile ce urmau să fie defrişate de stuf şi apoi desţelenite în vederea utilizării lor ca suprafeţe agricole. De asemenea, se avea în vedere şi înălţarea şoselei din comuna Periprava pe o distanţă de mai mulţi kilometri. Astfel, începând din anul 1959, în zonă au fost aduşi mii de deţinuţii politici care au devenit majoritari în colonie până în 1964, când au fost aplicate graţierile colective. Scopul nedeclarat şi subînţeles al transferurilor de deţinuţi a fost exploatarea brutală a muncii acestora şi supunerea lor la un regim cu valenţe de exterminare. Condiţiile nefavorabile din perioada în care unitatea a funcţionat ca formaţiune independentă au dus la decesul a cel puţin 124 de deţinuţi, identificaţi nominal, în majoritate politici, dar şi de drept comun”, a transmis IICCMER.

Sursa citată a precizat că, din informaţiile deţinute, rezultă că decesele au fost cauzate de înfometare, de frigul din sezonul rece, de lipsa apei potabile şi a asistenţei medicale, de accidente survenite în condiţii de muncă istovitoare şi de regimul de detenţie pe care mulţi l-au îndurat în lagărele şi închisorile unde au fost încarceraţi anterior.

”Unii dintre deţinuţi au fost împuşcaţi în diferite împrejurări, mai ales în cursul unor tentative de evadare. Toate acestea au fost potenţate de condiţiile specifice existente în Deltă şi de comportamentul abuziv şi violent al personalului coloniei. Printre cei răspunzători, în diferite grade, pentru ceea ce s-a întâmplat în colonia de la Periprava se află mai multe persoane, de la comandanţi, şefi de secţii, personal sanitar şi administrativ şi până la simpli gardieni, care în virtutea funcţiilor au ordonat, tolerat sau aplicat un regim de detenţie, care avea ca principal scop distrugerea rezistenţei fizice şi morale a deţinuţilor, iar  în cazul celor ale căror resurse de viaţă se epuizau, decesul. Există, de asemenea, vinovăţia indiscutabilă a înalţilor responsabili din conducerea Ministerului Afacerilor Interne şi, în ultimă instanţă, a liderilor de partid şi de stat din acea perioadă, asemenea practici fiind dictate sau sugerate pe cale ierarhică”, a mai transmis IICCMER.

În campaniile arheologice desfăşurate în anii anteriori au fost descoperite şi cercetate 41 de morminte de deţinuţi, fiind extrase şi recuperate osemintele a 40 de persoane.

În cazul unui mormânt s-a constatat că scheletul lipsea, acest lucru explicându-se prin faptul că familia defunctului a avut cândva posibilitatea să afle locul precis de înhumare, să-l poată dezgropa şi să-i recupereze rămăşiţele.

Toate osemintele descoperite au fost transportate după fiecare campanie pentru investigaţii medicale la Serviciul de Medicină Legală din Tulcea, ulterior fiind transferate pentru analize specializate la Institutul Naţional de Medicină Legală din Bucureşti unde se realizează şi testele ADN în vederea stabilirii identităţii persoanelor decedate.

În campania din acest an se vor deschide şi cerceta noi suprafeţe arheologice, care vor conduce la descoperirea şi recuperarea altor morminte. Cercetările vor fi efectuate de un colectiv de arheologi de la IICCMER şi instituţiile muzeale colaboratoare (Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Muzeul de Istorie şi Ştiinţele Naturii Aiud şi Muzeul de Istorie Turda), alcătuit din Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu, Horaţiu Groza, Marius Oprea şi Gheorghe Petrov.

Investigaţiile se vor desfăşura în prezenţa reprezentanţilor Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instituţie care a fost sesizată de IICCMER în privinţa persoanelor decedate în lagărul de la Periprava şi a locului unde acestea au fost înhumate, pe acest caz fiind deschis în anul 2015 un dosar de cercetare penală. Aceştia vor fi însoţiţi în teren de specialişti din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Tulcea şi de la Serviciul Judeţean de Medicină Legală Tulcea.

În acest context, IICCMER lansează un nou apel către rudele şi urmaşii victimelor care au decedat în lagărul de muncă de la Periprava pentru a contacta pe orice cale institutul sau direct pe responsabilul cercetărilor arheologice, în vederea îndrumării acestora către autorităţile care au în sarcină identificarea osemintelor recuperate.


 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.