Plictiseala a fost principala stare resimţită negativ de copii (47,5%), urmată de oboseală (32,7%), tristeţe (27,1%) şi furie (23,2%) după închiderea şcolilor în martie este una dintre concluziile unui sondaj al organizaţiei Salvaţi Copii. Potrivit datelor, aproape jumătate dintre copii nu au acces la o tabletă sau la un computer, singurele dispozitive care pot permite o participare reală la lecţiile online, iar peste 50% spun că unul dintre riscurile majore ale acestei perioade a fost dependenţa de internet şi, ca atare, expunere la conţinut agresiv şi la fake news.
Datele au fost extrase din studiul "Impactul Covid-19 asupra copiilor din România", lansat, marţi, de Organizaţia Salvaţi Copiii România, în urma consultării a 5.000 de copii din România, din ciclul de învăţământ primar, gimnazial şi liceal, prin intermediul unui sondaj online.
Închiderea şcolilor şi organizarea arbitrară a unor cursuri şcolare online, acolo unde a fost posibil şi fără instrumente de evaluare a calităţii procesului de educaţie, a dus la situaţii-limită.
Una dintre acestea este deosebit de gravă: îngrădirea accesului la educaţie pentru copiii vulnerabili, fără acces la internet şi/sau la dispozitive care să le permită participarea online.
Inechităţile sociale au fost agravate, în cazul copiilor care nu au avut acces la şcoala online, iar izolarea, marginalizarea şi discriminarea au repercusiuni atât educaţionale, cât şi psiho-emoţionale pe termen lung.
Ce spun copiii:
47% dintre copii au avut la îndemână doar telefonul mobil pentru participarea la cursurile online, iar 27,2% dintre copii au avut materii şcolare neacoperite pe durata suspendării cursurilor.
Plictiseala este principala stare resimţită negativ de copii (47,5%), urmată de oboseală (32,7%), tristeţe (27,1%) şi furie (23,2%). Copiii de vârste mici, în special din ciclul primar de studii, au resimţit mai puternic impactul negativ al izolării. Adolescenţii spun într-o măsură semnificativ mai ridicată că s-au simţit singuri, trişti sau furioşi.
57,4% dintre copii au declarat că jocul pe telefon, tabletă sau calculator a fost principala activitate recreativă, urmată de timpul petrecut în faţa televizorului (44,9%) şi de timpul petrecut pe reţelele sociale (40,8%). 7 din 10 copii admit că au petrecut între 3 şi 4 ore online pe zi, iar 20,7%, peste 6 ore.
54,7% dintre copii recunosc că cel mai mare risc la care au fost expuşi în această perioadă a fost dependenţa de internet. Informaţiile false se situează pe locul următor, urmate de bullying-ul online.
"Copiii vor la şcoală, asta e concluzia cea mai directă a sondajului realizat în rândul copiilor. Cei mai mulţi dintre ei s-au confruntat deja cu diverse probleme emoţionale, cu sentimente de izolare, panică şi furie, iar în cazul celor care nu au avut acces la educaţia online sau au avut acces limitat, prin intermediul unui telefon, aceste stări sunt dublate de un sentiment dramatic de marginalizare. Aceste situaţii trebuie corectate", a declarat Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv Salvaţi Copiii România.
Organizaţia Salvaţi Copiii România face, astfel, apel public către autorităţi - Guvern, Parlament şi autorităţile locale - pentru ca, prin eforturi conjugate, să fie identificate cele mai bune soluţii, ca niciun copil să nu mai fie lăsat în afara şcolii. Educaţia este cu adevărat o prioritate naţională atunci când toţi copiii au acces real şi egal la şcoală.
În timp ce în Spania 5-9% dintre copii, iar în Finlanda 18% dintre copii cu venituri modeste au declarat că nu au acces la o tabletă ori la un computer (potrivit datelor Save the Children International), în România, estimările se situează între 250.000 de copii (Ministerul Educaţiei şi Cercetării) şi 1.800.000 de copii (conform analizelor Salvaţi Copiii România), adică aproximativ jumătate dintre copiii din învăţământul primar, gimnazial şi liceal/profesional care au la dispoziţie în familiile lor doar telefonul mobil, ceea ce nu permite o participare reală la actul educaţional şi nici o comunicare adecvată cu cadrul didactic şi colegii în webinariile clasei.
Printre măsurile pe care copiii intervievaţi şi Organizaţia Salvaţi Copiii România le propun spre implementare se regăsesc: crearea de iniţiative pentru perioada verii, în totală conformitate cu protocoalele de sănătate, care vizează recuperarea competenţelor cognitive şi de socializare compromise din pricina absenţei îndelungate de la şcoală; asigurarea distribuirii de instrumente educaţionale (tablete sau PC-uri) necesare învăţării de la distanţă tuturor elevilor care au nevoie şi acordarea de sprijin individual în învăţare.
Raportul "Impactul Covid-19 asupra copiilor din Europa", realizat de Save the Children International, atrage atenţia asupra consecinţelor fără precedent ale pandemiei asupra bunăstării, educaţiei şi siguranţei copiilor, după ce analizează comparativ situaţia din 11 ţări şi regiuni europene (România, Suedia, Italia, Spania, Olanda, Finlanda, Germania, Norvegia, Albania, Bosnia şi Herţegovina şi Kosovo).
O concluzie nedorită, identică cu rezultatele analizelor noastre pentru copiii din România , este că, indiferent de ţară, copiii cei mai săraci şi mai marginalizaţi sunt în pericol. Pentru aceştia, şcolile nu le oferă copiilor doar un spaţiu de învăţare, acestea fiind acele locuri sigure unde pot primi hrană, au acces la protecţie şi servicii de consiliere şi se joacă cu prietenii lor. Profesorii pot fi pentru copii persoanele la care pot apela mai întâi atunci când au nevoie de ajutor şi cei care îi pot proteja. Dar odată cu închiderea şcolilor, copiii nu mai au parte de aceste elemente esenţiale pe care mediul şcolar le poate oferi.
Dintre recomandările Raportului, extrem de importantă pentru România este asumarea angajamentului de creştere a finanţării educaţiei, singura cale care permite implementarea de măsuri şi planuri de recuperare la nivel naţional în ceea ce priveşte educaţia în contextul Covid-19.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
