Cel mai recent studiu realizat în această lună de Edge Institute, prezentat la Summitul pentru Guvernanţă Digitală 2025 desfăşurat sub patronajul preşedintelui României, indică o nemulţumire profundă a românilor în ceea ce priveşte ritmul digitalizării statului, 84% dintre ei considerând că acesta este lent sau foarte lent. Datele studiului arată că 76,4% dintre români au folosit în ultimul an servicii electronice ale instituţiilor publice Potrivit studiului, românii vor un stat digital care să elimine birocraţia şi drumurile la ghişee şi care să accelereze modernizarea administraţiei publice. Românii asociază digitalizarea statului cu soluţii practice şi uşor de utilizat, precum semnătura electronică pentru cetăţeni şi firme, site-uri de prezentare moderne pentru ministere şi, într-o măsură mai redusă, prezenţa instituţiilor pe reţelele sociale.
În cadrul Summitului pentru Guvernanţă Digitală 2025, desfăşurat la Palatul Cotroceni sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României, Edge Institute a prezentat un nou studiu despre percepţia românilor privind digitalizarea statului. Realizat împreună cu AtlasIntel în noiembrie 2025, sondajul surprinde felul în care cetăţenii se raportează la transformarea digitală: ce funcţionează, ce frustrează, ce aşteptări au şi ce ritm consideră acceptabil pentru modernizarea statului.
Datele studiului arată că 76,4% dintre români au folosit în ultimul an servicii electronice ale instituţiilor publice - un nivel de interacţiune care le permite să evalueze direct cât de eficient funcţionează digitalizarea statului şi ce îmbunătăţiri aşteaptă de la instituţiile publice.
Pentru români, digitalizarea înseamnă, în primul rând, reducerea birocraţiei şi eliminarea drumurilor între instituţii, prin procese administrative care pot fi rezolvate integral online. În topul aşteptărilor se află posibilitatea de a depune cereri fără a merge la ghişeu (68,7%), circulaţia automată a documentelor între instituţii (61,4%) şi interoperabilitatea bazelor de date, care ar elimina necesitatea adeverinţelor (57,1%).
Digitalizarea, între aşteptări clare şi evaluări critice
Românii asociază digitalizarea statului cu soluţii practice şi uşor de utilizat: semnătura electronică pentru cetăţeni şi firme (43%), site-uri de prezentare moderne pentru ministere (36,2%) şi, într-o măsură mai redusă, prezenţa instituţiilor pe reţelele sociale (17,2%).
Când vine vorba de evaluarea nivelului actual de digitalizare, percepţia este însă rezervată: 65% dintre respondenţi consideră că instituţiile publice sunt slab digitalizate, în timp ce domenii precum calitatea internetului şi digitalizarea firmelor private primesc evaluări semnificativ mai bune.
Studiul arată că românii văd în digitalizare un instrument util, dar nu lipsit de riscuri. Printre beneficiile cele mai frecvent invocate se află reducerea birocraţiei (65,3%), economisirea timpului (50,5%) şi accesul mai rapid la informaţii şi servicii (48,7%).
În acelaşi timp, respondenţii semnalează şi posibile efecte negative, precum impactul asupra persoanelor vulnerabile (29,2%), riscul dispariţiei unor locuri de muncă (28,3%) şi dependenţa tot mai mare de tehnologie (28,1%). Chiar şi în contextul avantajelor şi dezavantajelor percepute, aproape 73% dintre români consideră digitalizarea un lucru bun sau foarte bun.
Ritmul digitalizării, o nemulţumire generalizată
Potrivit aceluiaşi studiu, 84% dintre români spun că ritmul digitalizării statului este unul lent sau foarte lent. Percepţia indică o dezaliniere clară între aşteptările cetăţenilor şi viteza reală cu care avansează transformarea digitală în instituţiile publice.
Trei sferturi dintre români (75,8%) spun că România are nevoie de schimbări majore - un indicator clar al presiunii publice pentru modernizare. Această nevoie puternic exprimată se aliniază cu nemulţumirea faţă de ritmul actual al digitalizării: oamenii nu mai vor doar servicii online, ci o transformare reală a modului în care funcţionează statul.
Corupţia, principala îngrijorare a românilor
Pentru 77% dintre români, corupţia reprezintă cea mai mare îngrijorare, înaintea stării generale a sistemelor de educaţie şi sănătate, preţurilor ridicate sau războiului din Ucraina. Contextul sugerează că digitalizarea - prin transparenţă şi procese automatizate - este percepută ca o soluţie directă împotriva acestui fenomen.
Datele arată un nivel ridicat de neîncredere în Parlament (53% fără încredere), Guvern (45%) şi Preşedinţie (51%). Primăriile se detaşează uşor de acest grup, având un procent mai mic de neîncredere (39%) şi un nivel mai ridicat de încredere (24%). Cu toate acestea, românii atribuie responsabilitatea digitalizării în mod covârşitor Prim-ministrului şi Guvernului (75,5%), urmate la mare distanţă de Parlament (41,1%). Actorii privaţi sau Preşedintele sunt percepuţi ca având un rol secundar.
Studiul a relevat că românii înţeleg digitalizarea mult mai matur decât se credea: nu strict ca proces tehnologic, ci ca pilon în funcţionarea corectă, eficientă şi transparentă a statului.
„Datele ne arată că aşteptările sunt clare: românii vor servicii publice eficiente, fără birocraţie inutilă, şi un stat care respectă timpul oamenilor. „Digitalizarea este doar instrumentul — miza reală este încrederea.”, a afirmat Robert Berza, Director Executiv Edge Institute, în cadrul evenimentului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
