Un studiu demarat de Societatea Română de Sălbăticie care şi-a propus să analizeze situaţia câinilor hoinari – cu sau fără stăpân, a celor de la stâne şi a atacurilor animalelor asupra persoanelor a rămas fără rezultat concret, după ce mai mult de jumătate dintre instituţiile publice solicitate să ofere date, fie nu au răspuns deloc, fie au dat răspunsuri incomplete. Concluzia specialiştilor este că România nu deţine date concrete, la nivel naţional, care să poată fi analizate, astfel încât să se cunoască dimensiunea fenomenului.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Societatea Română de Sălbăticie a transmis, în cadrul proiectului ”Animalele domestice hoinare şi fără stăpân în România. Definirea problemei sociale şi de mediu printr-o abordare participativă şi inovare socială”, peste 500 de solicitări de informaţii publice privind gestionarea animalelor hoinare, cu sau fără stăpân.  

Informaţiile au fost solicitate de la 101 primării - municipii de judeţ, 41 de consilii judeţene, 42 de direcţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, 42 de direcţii agricole judeţene, 42 de inspectorate judeţene de poliţie, şi 246 de spitale.  

Organizaţia explică faptul că datele cerute au fost necesare pentru a înţelege contextul şi amplitudinea problemei animalelor hoinare din România, dar şi pentru a testa transparenţa instituţiilor.  

”Când am început proiectul ne-am dat seama că nu se ştie exact câţi câini fără stăpân există, nu se ştie câţi câini există la stâne, nu se ştie câte atacuri de câini sunt anual sau câte internări, sau câte pisici există etc.”, a declarat Mariana Ţînţărean, manager proiect. 

”Am depus un mare efort să aflăm şi să centralizăm toate informaţiile. Din păcate, ne-am dat seama că lipsa de prioritizare a situaţiei animalelor se reflectă şi în modul în care este colectată şi gestionată acest gen de informaţie”, a mai adăugat ea. 

Potrivit organizaţiei, a existat un număr foarte mare de adrese la care nu s-a primit răspuns de la autorităţi împreună cu numărul mare de adrese cu răspunsuri incomplete, care în cazul primăriilor reprezintă 69,3% din totalul adreselor trimise, în cazul consiliilor judeţene - 56,1%, a DSVSA-urilor - 88,2%, a DAJ-urilor - 45,2%, a IJP-urilor - 34,1% si a spitalelor - 66,8%.  

”Situaţia ne-a afectat direct, pentru că nu ne permite tragerea unor concluzii, precum si formularea unor recomandări pertinente cu privire la situaţia reală”, a spus Alexandru Bulacu, Preşedintele Societăţii Române de Sălbăticie, beneficiarul proiectului.  

Organizaţia atrage atenţia că un lucru foarte îngrijorător este că nu se înţelege importanţa datelor statistice în prevenirea sau rezolvarea unor situaţii grave/anormale existente în sistem.  

”Datele statistice sunt considerate o povară în plus în sarcina unor funcţionari şi de aceea sunt tratate în mare parte superficial. De asemenea, o parte a angajaţilor autorităţilor publice nu sunt obişnuiţi să solicite informaţii suplimentare atunci când nu sunt siguri dacă au înţeles sau nu corect ce informaţii li se solicită şi trimit un răspuns astfel încât să se bifeze obligaţia legală de a răspunde”, a mai transmis organizaţia.  

Potrivit reprezentanţilor acesteia, din răspunsurile primite se poate observa că nu există o modalitate unitară la nivel naţional sau judeţean în ceea ce priveşte datele ce trebuie centralizate, precum şi modalitatea de centralizare a diferitelor date statistice.  

Fiecare unitate centralizează datele aşa cum crede de cuviinţă, lucru care nu permite analizarea datelor la nivel de judeţ sau la nivel naţional astfel încât să se poată trage nişte concluzii pertinente asupra unor fenomene sau probleme.  

”În lipsa acestui model unitar respectat de toate autorităţile publice avem doar nişte date parţiale care nu pot ajuta la tragerea unor concluzii şi/sau la formularea unor recomandări sau răspunsuri. Practic nu se poate arăta statistic, cu date reale culese din teren, gravitatea unor situaţii, complexitatea lor, problemele existente într-un sistem sau altul, de asemenea nu se poate trage un sistem de alarmă cu privire la apariţia unor situaţii alarmante sau anormale si tratarea lor cât mai timpurie.”, a declarat Alexandru Bulacu, Preşedinte SRS. 

Principala recomandare a specialiştilor este urgentarea digitalizării informaţiilor de interes public astfel încât orice cetăţean să aibă acces facil şi rapid la datele necesare.  

”De asemenea, este de foarte mare ajutor pentru viitoarele strategii şi planuri de acţiune uniformizarea centralizării datelor de interes public, pentru a avea baze reale pentru o previzionare şi evaluare corectă”, a mai transmis organizaţia.  

 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.