Consilierii generali îşi vor exprima miercuri acordul pentru majorarea de capital a Companiei Municipalie Dezvoltare Durabilă prin alocarea unei clădiri şi a unui teren în valoare de aproape 2,4 milioane de lei din Sectorul 2. De asemenea, terenul pe care se află autobaza RATB Pipera ar urma să fie preluat în administrarea Consiliului General al Municipiului Bucureşi (CGMB) pentru construirea Spitalului Metropolitan, municipalitatea motivând că, deşi a solicitat Guvernului transmiterea în subordinea sa a unui teren al Societăţii Române de Televiziune, cererea nu a primit niciun răspuns. Autobaza RATB Floreasca ar putea intra şi ea în administrarea CGMB, pentru construirea unei parcări, cele două autobaze - Floreasca şi Pipera - urmând să fie relocate în termen de maximum un an. Tot miercuri, consilierii îşi vor da acordul de principiu pentru un set de măsuri care vor fi incluse de către administratorul special în planul de reorganizare a RADET, printre care transformarea regiei în societate pe acţiuni, fuziunea prin absorbţie a ELCEN şi acoperirea de către noua societate a cât mai multe dintre datoriile debitorului.
Majorare de capital pentru Compania Municipală Dezvoltare Durabilă prin alocarea unei clădiri şi a unui teren în valoare de aproape 2,4 milioane de lei
Consilierii generali vor dezbate în şedinţa de miercuri majorarea capitalului social al Companiei Dezvoltare Durabilă Bucureşti SA prin alocarea unei clădiri şi unui imobil în valoare de aproape 2,4 milioane de lei.
Imobilul se află pe strada Vasile Lascăr nr. 27 din Sectorul 2 şi este compus dintr-o clădire cu o suprafaţă de 862 de metri pătraţi şi un teren de 450 de metri pătraţi. Clădirea este în stare avansată de degradare şi necesită reconsolidare, arată iniţiatorii proiectului. Valoarea de inventar a imobilului (teren şi construcţie) este de aproape 2,4 milioane de lei, din care 1,9 milioane de lei terenul şi peste 453.000 de lei clădirea.
"Se aprobă participarea Municipiului Bucureşti, prin Consiliul General al Muncipiului Bucureşti. la majorarea capitalului social al Companiei Municipale Dezvoltare Durabilă Bucureşti S.A. cu suma de 2.366.380 lei, reprezentând valoarea de inventar a imobilului situat în strada Vasile Lascăr, compus din teren în suprafaţă de 450 mp şi construcţie în suprafaţă de 862 mp, proprietatea Municipiului Bucureşti, ca aport în natură”, se arată în proiectul de hotărâre.
Consilierii generali au aprobat în şedinţa din 19 decembrie majorarea capitalului social cu peste 272 de milioane de lei de la bugetul local la 18 dintre companiile municipale, banii urmând să fie folosiţi pentru achiziţionarea de diverse echipamente, mijloace de transport, autovehicule 4x4, aparatură performantă, utilaje, sute de ecrane LED ce vor fi montate prin oraş, dar şi pentru realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construirea unui acvariu. Grupul PNL a estimat atunci că anul acesta companiile vor primi aproximativ jumătate din bugetul Capitalei.
Cele 22 de firme ale Primăriei Capitalei au ca acţionar majoritar Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Acestea au ca activităţi dispecerizarea transportului de persoane în regim de taxi, producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice, iluminatul public, administrarea şi dezvoltarea infrastructurii spitaliceşti, servicii în tehnologia informaţiilor, promovarea Bucureştiului ca destinaţie turistică, administrarea parcurilor şi grădinilor publice, administrarea spaţiilor publicitare, întreţinerea arborilor situaţi pe spaţiile verzi publice din Capitală, paza obiectivelor care aparţin Primăriei Municipiului Bucureşti, consolidarea clădirilor cu risc seismic, coordonarea şi consultanţa proiectelor de infrastructură mare ale Capitalei, gestionarea fondul imobiliar al oraşului, administrarea drumurilor, administrarea parcărilor publice, managementul sistemelor integrate de trafic, precum şi activităţi de voluntariat, construcţia de locuinţe sociale şi activităţi de dezinsecţie şi deratizare.
Primăria Capitalei a desfăşurat un târg de joburi pentru a angaja în aceste firme, la sfârşitul lunii trecute, municipalitatea anunţând că peste 20.000 şi-au depus CV-urile. Edilul spunea atunci că este în căutarea unor "oameni competenţi" - atât cu studii superioare, cât şi cu studii medii şi că înfiinţarea Holdingului Municipal - care cuprinde 22 de societăţi - reprezintă viziunea ei despre administraţie.
Spitalul Metropolitan, construit în locul autobazei RATB Pipera
Terenul pe care se află autobaza RATB Pipera ar urma să fie preluat de Primăria Capitalei pentru construirea Spitalului Metropolitan, întrucât solicitarea trimisă în vara anului trecut către Guvern pentru transmiterea în subordinea municipalităţii a unui teren al Societăţii Române de Televiziune (SRTV) nu ar fi primit niciun răspuns.
"Menţionăm faptul că a fost luată în calcul această posibilitate (n.r., de relocare a autobazei RATB) deoarece, prin H.C.G.M.B. nr.295 din data de 19.07.2017, a fost făcută o solicitare către Guvernul României în vederea transmiterii imobilului situat în Şoseaua Pipera nr. 63-65, sector 2, din domeniul public al statului şi admnistrarea Societăţii Române de Televiziune în domeniul public al municipiului Bucureşti, solicitare care nu are nicio finalitate în acest moment”, se arată în expunerea de motive a proiectului.
Terenul din Şoseaua Pipera nr. 55, Sector 2 are o suprafaţă de 53.470 de metri pătraţi.
Într-o notă transmisă Primăriei Capitalei, RATB a comunicat că poate reloca autobaza Pipera, acest lucru urmând să se facă în termen de 1 an.
În şedinţa din 19 iulie anul trecut, CGMB a aprobat transmirea unei solicitări către Guvern de a emite o hotărâre prin care să transmită în subordinea sa un teren al Societăţii Române de Televiziune pentru construirea Spitalului Metropolitan.
Spitalul Metropolitan care ar urma să fie ridicat pe acest amplasament va avea 2.000 de paturi şi va fi realizat "de la zero", cu secţii de oncologie, radioterapie, neurologie, terapie intensivă, recuperare medicală şi mari arşi.
O nouă parcare, construită în locul autobazei RATB Floreasca
Proiectul care urmează să fie supus votului consilierilor prevede preluarea de la RATB a terenului din strada Donizetti nr. 8-10 din Sectorul 2, acolo unde funcţionează autobaza Floreasca, pentru realizarea unei parcări. Terenul are o suprafaţă de 19.580 de metri pătraţi.
"Municipiul Bucureşti în acest moment se confruntă cu un deficit major de locuri de parcare şi din acest motiv se doreşte suplimentarea acestora în anumite zone, care se află în plină dezvoltare imobiliară. (...) Prin construirea acestei parcări, Municipiul Bucureşti doreşte să vină în sprijinul cetăţenilor în vederea fluidizării circulaţiei rutiere, cât şi a ambuteiajelor”, se arată în proiectul de hotărâre.
Potrivit adresei RATB ataşată la proiectul de hotărâre, Regia va reloca autobaza Florească într-o altă locaţie, în termen de maximum un an.
Set de acţiuni incluse în planul de reorganizare al RADET: transformarea regiei în societate pe acţiuni, absorbţia ELCEN şi acoperirea datoriilor
Consilierii generali îşi vor da acordul de principiu în şedinţa de miercuri pentru un set de acţiuni consecutive care vor fi incluse de către administratorul special în planul de reorganizare al RADET, printre care transformarea regiei în societate pe acţiuni, fuziunea prin absorbţie a ELCEN şi acoperirea de către noua societate a cât mai multe dintre datoriile debitorului.
Potrivit proiectului de hotărâre, administratorul judiciar al RADET, RomInsolv SPRL, a solicitat aprobarea de către CGMB a setului de acţiuni ce urmează să fie incluse în planul de organizare al Regiei, respectiv transformarea regiei în societate pe acţiuni sub denumirea RADET SA, fuziunea prin absorbţie a ELCEN, acoperirea de către noua societate a cât mai mult din datoriile debitorului, atribuirea directă a contractului de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu energie termică, distribuţie şi furnizare şi închiderea procedurii de reorganizare judiciară în maximum şase luni de la fuziune prin încheierea de acorduri cu toţi creditorii.
Consilierii generali îşi vor da acordul de principiu pentru acest proiect în şedinţa de miercuri.
În şedinţa din 30 iunie 2017, CGMB şi-a dat acordul de principiu pentru achiziţionarea de către Primăria Capitalei a pachetului de acţiuni deţinut de Ministerul Energiei şi de Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz SA la producătorul şi furnizorul de energie termică Electrocentrale Bucureşti SA. Firea spunea atunci că municipalitatea ar urma să plătească aproximativ 155 de milioane de euro.
Ministrul Energiei, Toma Petcu, anunţa încă din 30 martie anul trecut că Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) şi Societatea Comercială Electrocentrale (ELCEN) vor fuziona, subliniind că acest lucru trebuie să se facă înainte de începerea iernii. Tot atunci, primarul Capitalei, Gabriela Firea, declara că, după ce ministerele Justiţiei şi Finanţelor Publice îşi vor da avizele, se aşteaptă o hotărâre de guvern prin care ELCEN să fie dat în administrare municipalităţii.
Prin fuzionarea RADET cu ELCEN, prin absorbţie, datoriile reciproce se vor şterge.
Compania ELCEN - controlată de Ministerul Energiei - produce şi distribuie energie termică şi energie electrică, fiind cel mai mare producător de energie termică din România, asigurând aproape 40% din producţia la nivelul ţării şi 90% din producţia din Bucureşti.
Elcen a intrat în insolvenţă în 2016, decizie luată de autorităţi pentru a rezolva problema datoriilor istorice dintre companie şi RADET, dar şi pe care acestea le au către terţi.
RADET Bucureşti se află în insolvenţă tot din 2016. Regia administrează cel mai mare sistem de termoficare din România, deţinând 43 la sută din piaţǎ. Furnizează energie termică pentru aproximativ 562.000 de apartamente, reprezentând 8.200 de blocuri de locuinţe şi aproximativ 300 de imobile, în care trăiesc 1,21 milioane locuitori, precum şi pentru aproximativ 5.100 de instituţii, obiective sociale şi agenţi economici.
RADET asigură 72 la sută din necesarul de energie termică al Capitalei. Din totalul energiei furizate de Regie, consumul populaţiei reprezintă aproximativ 90 la sută.
Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti dn România, Aurel Vainer, cetăţean de onoare al Capitalei
Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România şi, în acelaşi timp, vicepreşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, doctorul Aurel Vainer, ar putea fi numit cetăţean de onoare al Capitalei în semn de reunoaştere pentru apărarea şi promovarea valorilor tradiţionale spirituale iudeo-creştine şi pentru combaterea rasismului, antisemitismului şi negării Holocaustului, potrivit unui alt proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri a CGMB.
"Se conferă titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Bucureşti domnului dr. Aurel Vainer în semn de recunoaştere pentru apărarea, promovarea şi susţinerea valorilor tradiţionale spirituale iudeo-creştine şi pentru combaterea antisemitismului, rasismului, xenofobiei şi negării Holocaustului”, se arată în primul articol al proiectului de hotărâre.
Propunerea de conferire a titlului de Cetăţean de onoare a fost făcută de secretarul de stat pentru Culte, Victor Opaschi, care vorbeşte despre Aurel Vainer ca despre un "lider comunitar dăruit”, un "luptător neoposit” pentru păstrarea vie a memoriei Holocaustului, dar şi pentru punerea în valoare a patrimoniului comunităţii evreieşti.
Aurel Vainer s-a născut în 10 ianuarie 1932 şi este în prezent preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, precum şi vicepreşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti. Este doctor în economie din 1966 şi se află la al treilea mandat de deputat în Parlamentul României. Aurel Vainer a fost decorat cu Ordinul „Steaua României” în grad de ofiţer în 2013 şi în 2009, a fost decorat de Franţa cu Ordinul Naţional al Legiunii de Onoare în grad de cavaler. Şi preşedintele Klaus Iohannis l-a decorat în 2016 cu Ordinul „Steaua României” în grad de Comandor.
"Subliniem şi grija extraordinară a Domniei Sale pentru păstrarea, consolidarea şi punerea în valoare a patrimoniului comunităţii evreieşti în toate dimensiunea sale. (...) Astăzi, pe teritoriul ţării noastre mai există 87 de sinagogi din cele câteva mii care erau active în perioada interbelică, 34 dintre acestea fiind clasate ca monumente istorice. Domnul dr. Aurel Vainer acordă o atenţie deosebită conservării acestora, restaurării lor, redându-le demnitatea pe care o merită, efort dublat de acela de a le pune în valoare, de a le face cunoscute”, scrie în expunerea de motive a proiectului.
Vainer a absolvit Academiea de Studii Economice şi a activat în domeniul comerţului, statisticii şi construcţiilor şi cercetare ştiinţifică. Are şi o bogată activitate publicistică în cercetare, publicând diverse studii şi articole pe teme economice, precum şi cărţi de comerţ interor şi marketing („Marketing – de la conceţie prin cercetare, la acţiune”, „Federaţia comnităţilor evreieşti din România. Şaptezeci de ani de existenţă”, „Mărturii şi imagini despre Holocaustul în România” etc.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
