Peptidele sintetice au devenit tot mai populare pe reţelele sociale, unde sunt promovate pentru creşterea masei musculare, recuperare după accidentări şi alte beneficii. Însă cercetătorii avertizează că pentru multe dintre aceste substanţe există puţine date privind siguranţa şi efectele asupra sănătăţii.
Un grup internaţional de cercetători de la Universitatea Queensland, Universitatea din Toronto şi Universitatea California din San Francisco (UCSF) atrage atenţia, într-un manuscris publicat luni, în revista JAMA, asupra unui fenomen care câştigă rapid popularitate: utilizarea peptidelor injectabile promovate online pentru optimizarea performanţei sau a aspectului fizic, într-un sector în care reglementările nu reuşesc să ţină pasul cu ritmul de dezvoltare al pieţei.
Peptidele sintetice, precum BPC-157, au fost utilizate în trecut în principal în cercetare şi în programe de dezvoltare clinică. În prezent, acestea sunt promovate pe scară largă pe platformele de socializare pentru creşterea masei musculare, recuperarea după accidentări, încetinirea proceselor asociate îmbătrânirii şi chiar pentru îmbunătăţirea funcţiilor cognitive.
Potrivit autorilor, conţinutul legat de peptide depăşea 130.000 de postări pe Instagram şi acumulase peste 230 de milioane de vizualizări pe TikTok până în mai 2026.
Autorii arată că această creştere a accesibilităţii şi vizibilităţii nu a fost însoţită de o evoluţie similară a mecanismelor de supraveghere. În opinia autorilor, peptidele au ajuns într-o «zonă gri» între medicină, industria wellness şi pieţele ilicite, ceea ce le face dificil de încadrat şi de reglementat prin mecanismele existente.
"Observăm cum peptidele trec rapid de la statutul de instrumente biomedicale de nişă la produse destinate consumului de masă, în mare măsură fără dovezile ştiinţifice sau măsurile de protecţie cerute în mod obişnuit pentru medicamente", a declarat dr. Timothy Piatkowski de la Universitatea Queensland, citat într-un comunicat.
Potrivit acestuia, modul în care aceste produse sunt promovate online, frecvent ca soluţii sigure şi inovatoare, poate crea un important punct vulnerabil pentru sănătatea publică, în special în rândul tinerilor.
Cercetătorii consideră că una dintre dificultăţi este chiar structura actuală a pieţei. Unele medicamente pe bază de peptide sunt aprobate şi utilizate în practica medicală, în timp ce altele sunt preparate în condiţii care beneficiază de anumite excepţii de reglementare sau sunt vândute direct online prin servicii de telemedicină şi comercianţi care le prezintă drept "substanţe pentru cercetare".
În aceste condiţii, graniţa dintre tratamentul medical legitim şi utilizarea în alte scopuri devine tot mai neclară, ceea ce complică activitatea autorităţilor şi creează incertitudine pentru medici şi consumatori.
În acelaşi timp, abordările de reglementare întâmpină dificultăţi în a ţine pasul cu schimbările din piaţă. Autorii notează că înăsprirea restricţiilor poate împinge o parte dintre consumatori către furnizori nereglementaţi, fără a reduce neapărat cererea, iar modificările frecvente ale politicilor pot crea confuzie privind ceea ce este permis şi sigur.
"Actualele mecanisme de reglementare întâmpină dificultăţi în cazul substanţelor care sunt folosite atât în scopuri medicale, cât şi în afara acestora", a adăugat dr. Kyle T. Ganson de la Universitatea din Toronto. În opinia sa, această situaţie generează instabilitate şi confuzie, iar schimbările de reglementare pot determina unele persoane să se orienteze către surse nereglementate şi pieţe ilicite, potenţial mai riscante.
Autorii subliniază că mediul digital reprezintă o componentă centrală a problemei.
Platformele de socializare, marketingul prin influenceri şi lanţurile de distribuţie directe către consumatori facilitează accesul la aceste produse şi fac ca utilizarea acestor substanţe pentru creşterea performanţei sau modificarea aspectului fizic să pară ceva obişnuit, reducând percepţia asupra riscurilor. Aceste mecanisme pot avea un impact deosebit asupra băieţilor adolescenţi şi tinerilor, care sunt deja expuşi presiunilor legate de aspectul fizic în mediul online.
În pofida extinderii rapide a utilizării peptidelor, cercetătorii subliniază că datele privind efectele acestora asupra sănătăţii sunt încă limitate. Multe dintre aceste substanţe nu dispun de date provenite din studii clinice, iar dovezile privind modul de utilizare, motivele utilizării şi profilul utilizatorilor sunt reduse.
"Avem nevoie urgentă de mai multe cercetări privind modul şi motivele pentru care oamenii utilizează peptide, precum şi privind posibilele consecinţe asupra sănătăţii", a subliniat dr. Jason M. Nagata de la UCSF. El avertizează că, în lipsa unei baze de dovezi mai solide şi a unei supravegheri mai riguroase, autorităţile vor continua să aibă dificultăţi în a ţine pasul cu extinderea utilizării acestor produse.
Cercetătorii consideră că actualele reguli privind medicamentele nu sunt suficiente şi că este nevoie de măsuri care să acopere şi promovarea peptidelor pe reţelele sociale, precum şi vânzarea lor online.
Printre măsurile propuse se numără supravegherea mai strictă a practicilor de preparare a produselor, extinderea monitorizării reacţiilor adverse, combaterea marketingului online înşelător şi investiţii suplimentare în cercetare şi sisteme de supraveghere.
În lipsa unor astfel de măsuri, avertizează cercetătorii, decalajul dintre modul în care sunt reglementate aceste produse şi modul în care sunt folosite în practică se va accentua, lăsând consumatorii expuşi unor riscuri insuficient cunoscute într-o piaţă aflată într-o transformare rapidă şi în mare parte nereglementată.




























