Specialişti: Este necesar ca protejarea dezvoltării neurologice a copilului născut prematur să înceapă din primele clipe de viaţă şi să continue până la vârsta şcolară/ Mirabela Grădinaru, mesaj de susţinere şi apreciere

Protejarea dezvoltării neurologice a copilului născut prematur trebuie să înceapă din primele clipe de viaţă ale acestuia şi să continue până la vârsta şcolară, este opinia specialiştilor din România, Columbia şi Marea Britanie participanţi la o conferinţă pe tema neuroprotecţiei prematurului. Potrivit experţilor, fiecare intervenţie din maternitate - de la modul în care este îngrijit şi poziţionat nou-născutul, la controlul durerii şi al stimulilor din mediul neonatal şi la implicarea părinţilor — poate contribui la protejarea creierului aflat într-o etapă critică de dezvoltare. „Neuroprotecţia nu se încheie însă la externare, ci trebuie continuată prin monitorizare, evaluare şi intervenţie timpurie”, afirmă specialiştii. Mirabela Grădinaru a transmis un mesaj de susţinere şi apreciere cadrelor medicale, invitaţilor şi specialiştilor prezenţi la conferinţă. În România, unu din zece nou-născuţi vine pe lume prematur.

Asociaţia Prematurilor a organizat, pe 3 octombrie, la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, prima Conferinţă de Neuroprotecţie din România, dedicată protejării dezvoltării neurologice a copilului născut prematur, de la primele momente de viaţă până la vârsta şcolară. Evenimentul a reunit experţi din România, alături de reprezentanţi ai Fundación Canguro din Columbia - organizaţie de referinţă în dezvoltarea şi promovarea îngrijirii Kangaroo Mother Care şi ai Ei SMART, din Marea Britanie, iniţiativă internaţională dedicată implementării îngrijirilor centrate pe dezvoltarea copilului în neonatologie.

„Peste 140 de participanţi — neonatologi, neurologi pediatri, pediatri, kinetoterapeuţi, terapeuţi ocupaţionali şi asistente medicale — au participat la prezentări ştiinţifice şi dezbateri despre modul în care creierul copilului născut prematur poate fi protejat încă din primele minute de viaţă şi despre felul în care această protecţie trebuie continuată prin monitorizare, intervenţie timpurie şi recuperare, până la vârsta şcolară”, se arată într-un comunicat de presă al Asociaţiei Prematurilor.

Potrivit sursei citate, în România, unu din zece nou-născuţi vine pe lume prematur. Dintre prematurii cu greutate mică la naştere, aproximativ 16,9% prezintă risc de întârzieri cognitive şi 20,6% risc de întârzieri motorii, iar prevalenţa paraliziei cerebrale este de aproximativ 6,8%. Chiar şi prematurii moderat tardivi, născuţi între 32 şi 36 de săptămâni, au un risc crescut de tulburări de dezvoltare faţă de nou-născuţii la termen, explică specialiştii.

„Neuroprotecţia nu se încheie la externare”

În acest context, conferinţa a pus în prim-plan necesitatea ca neuroprotecţia să înceapă din primele clipe de viaţă. Astfel, fiecare intervenţie din maternitate - de la modul în care este îngrijit şi poziţionat nou-născutul, la controlul durerii şi al stimulilor din mediul neonatal şi la implicarea părinţilor - poate contribui la protejarea creierului aflat într-o etapă critică de dezvoltare. 

„Neuroprotecţia nu se încheie însă la externare, ci trebuie continuată prin monitorizare, evaluare şi intervenţie timpurie”, afirmă aceiaşi specialişti.

În deschiderea conferinţei, Mirabela Grădinaru, partenera preşedintelui Nicuşor Dan, a transmis un mesaj video de susţinere şi apreciere cadrelor medicale, invitaţilor şi specialiştilor din România şi din străinătate reuniţi la Bucureşti în jurul unei teme esenţiale: neuroprotecţia copilului născut prematur.

Specialişti din domenii diferite s-au reunit la Bucureşti pentru „a construi împreună un parcurs mai coerent al copilului prematur, de la terapie intensivă până la dezvoltare şi integrare”.

Prof. univ. dr. Doina-Anca Pleşca, preşedinta Societăţii Române de Pediatrie, a susţinut că îngrijirea prematurului nu se poate opri la supravieţuire şi că sistemul are nevoie de un parcurs coerent, de la terapie intensivă până la integrarea socială, în timp ce prof. dr. Dana Craiu, şefa Disciplinei de Neurologie Pediatrică Obregia din cadrul UMF „Carol Davila”, a vorbit despre rolul neurologului pediatru în identificarea timpurie a vulnerabilităţilor legate de prematuritate.

Potrivit sursei citate, la conferinţă au participat două specialiste care lucrează, fiecare din direcţia ei, la aceeaşi schimbare de paradigmă: copilul prematur nu are nevoie doar de tehnologie şi tratament medical, ci şi de contact, de familie şi de îngrijire bazată pe dovezi, încă din primele momente de viaţă.

Prof. Nathalie Charpak, director al Kangaroo Foundation din Bogotá şi coordonator ştiinţific al programului Kangaroo Mother Care de la San Ignacio University Hospital, a abordat ceea ce se întâmplă în creierul copilului în primele ore şi a prezentat noile recomandări ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii din 2025 privind îngrijirea de tip cangur şi impactul lor asupra neurodezvoltării - recomandări care cer începerea contactului piele pe piele imediat după naştere.

Betty Hutchon, terapeut ocupaţional specializat în neurodezvoltare, a prezentat modelul intervenţiei timpurii în secţiile de terapie intensivă neonatală: poziţionarea terapeutică, manipularea corectă a nou-născutului, îngrijirea centrată pe familie şi rolul terapeutului ocupaţional în echipa multidisciplinară.

Curriculum naţional de intervenţie timpurie

Un moment central al celei de-a doua părţi a conferinţei a fost dedicat necesităţii unui curriculum de formare în intervenţie timpurie în maternitate, destinat neonatologilor, neurologilor pediatri, kinetoterapeuţilor şi asistentelor medicale, precum şi accesării acestei specializări în mediul academic, la nivel postuniversitar.

Curriculumul propus acoperă neurodezvoltarea prematurului, evaluarea neurologică şi monitorizarea dezvoltării, rolurile fiecărui membru al echipei multidisciplinare, structura unui astfel de curriculum, modalităţi de evaluare pentru asigurarea calităţii parcursului academic, precum şi intervenţia timpurie a fizioterapeutului specializat şi îngrijirea centrată pe familie.

Iniţiativa perfecţionării continue a specialiştilor din domeniul neonatal şi a formării unei celule de lucru multidisciplinare aparţine Asociaţiei Prematurilor.

Carnetul de sănătate al prematurului

Asociaţia Prematurilor a iniţiat şi prezentat Carnetul Prematurului şi Nou-Născutului Vulnerabil, instrument de urmărire multidisciplinară, dezvoltat timp de doi ani împreună cu o echipă multidisciplinară de peste 25 de specialişti, alături de ABC Edu.

Potrivit sursei citate, carnetul adună într-un singur document evaluările, recomandările şi etapele de dezvoltare ale copilului, astfel încât informaţia să nu se piardă între maternitate, cabinetul de pediatrie şi serviciile de recuperare, dar să constituie şi o sursă de informare şi de urmărire permanentă pentru părinţi. Obiectivul asumat este trecerea la un sistem centralizat şi digitalizat de follow-up.

„Ne bucurăm că am organizat, pentru prima dată în România, o conferinţă dedicată neuroprotecţiei prematurului. (...0 Pentru noi, a însemnat mai mult decât o întâlnire ştiinţifică. A fost un punct de întâlnire între expertiza medicală, experienţa internaţională şi nevoile reale ale copiilor şi familiilor lor. (...) Faptul că, în aceeaşi sală, s-au întâlnit neonatologi, neurologi pediatri, kinetoterapeuţi, terapeuţi ocupaţionali, asistente medicale şi reprezentanţi ai unor organizaţii internaţionale a arătat că neuroprotecţia este, prin natura ei, un demers multidisciplinar”, a declarat Diana Gămulescu, preşedintele Asociaţiei Prematurilor.

Medicul primar neonatolog şi specialist în neurologie pediatrică Adrian Ioan Toma consideră că intervenţia timpurie este „extrem de necesară, pentru că vizează o perioada vulnerabilă a micilor pacienţi al căror creier este în plină dezvoltare în această etapă”. 

„⁠A fost discutată din nou introducerea în practică a carnetului prematurului – momentul fiind optim pentru că informaţiile de follow up le vor completa pe cele din registrul naţional al prematurilor”, a adăugat Toma.

Dr. Vlad Dima, medic primar neonatolog, preşedinte al Societăţii Academice de Ultrasonografie Clinică şi vicepreşedinte al Societăţii Române de Medicină Preventivă, a afirmat că ideea înfiinţării unui curs postuniversitar pentru intervenţii precoce în terapia intensivă neonatală este „salutară” şi va fi „un real sprijin pentru evoluţia favorabilă a micilor pacienţi”.

Asociaţia Prematurilor sprijină de 14 ani copiii născuţi prematur şi familiile lor, prin informare, dotarea maternităţilor, formarea personalului medical şi advocacy pentru politici publice, sub deviza „Preţuim fiecare secundă, fiind singura organizaţie neguvernamentală din România acreditată pe prematuritate.