Institutul Naţional de Statistică (INS) informează că, în anul şcolar 2025-2026, cursurile organizate de unităţile de învăţământ preuniversitar din România, în care şi-au desfăşurat activitatea 219 900 cadre didactice, au fost urmate de un număr de 2,93 milioane copii şi elevi, din care 73,6% studiau în unităţile de învăţământ din mediul urban. Din totalul copiilor şi elevilor , aproape jumătate (45,0%) au frecventat învăţământul primar şi gimnazial. Învăţământul liceal a reprezentat 17,9% din total, iar educaţia timpurie, respectiv nivelurile antepreşcolar şi preşcolar, 15,7%.
„În anul şcolar 2025-2026, un număr de 2937,8 mii copii şi elevi au urmat cursurile organizate de unităţile de învăţământ preuniversitar din România, în care şi-au desfăşurat activitatea 219,9 mii cadre didactice. Raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost de 14 copii şi elevi la un cadru didactic”, informează, luni, INS, cu ocazia Zilei Mondiale a Educaţiei.
La catedrele din unităţile de învăţământ preuniversitar - de masă şi special - din mediul rural se regăseau puţin peste o treime (34,1%) din personalul didactic din creşele, grădiniţele, şcolile primare şi gimnaziale (de masă şi speciale), liceele, şcolile profesionale şi postliceale de la nivel naţional. Ponderea cadrele didactice de sex feminin reprezenta 83,3% din total.
Majoritatea persoanelor încadrate ca personal didactic (50,2%) aveau vârsta cuprinsă între 40-54 de ani, se precizează în comunicat.
În anul şcolar 2025-2026 populaţia şcolară a cuprins 2,93 milioane copii şi elevi, din care 49,8% erau copii şi elevi de sex masculin, iar 73,6% studiau în unităţile de învăţământ din mediul urban. În unităţile din mediul rural îşi desfăşurau activitatea 34,1% dintre cadrele didactice care profesau la nivel naţional. Mai mult de jumătate dintre acestea (50,2%) aveau vârsta cuprinsă între 40 şi 54 de ani.
În profil teritorial, cei mai mulţi copiii/elevi studiau, în anul şcolar 2025-2026, în unităţile de învăţământ preuniversitar din regiunile Nord-Est (588,5 mii persoane), respectiv Bucureşti-Ilfov (556,1 mii persoane).
INS arată că regiunea Bucureşti-Ilfov a înregistrat cea mai mare pondere a personalului didactic care îşi desfăşura activitatea în unităţile de învăţământ preuniversitar din mediul urban (91,8%), în timp ce în regiunea Vest această pondere a fost de 70,4%, cu 21,4 puncte procentuale mai mică decât în Bucureşti-Ilfov. La polul opus, se află regiunea Sud-Muntenia vu cea mai mare pondere a personalului didactic din mediul rural.
Din totalul copiilor şi elevilor înscrişi în învăţământul preuniversitar, aproape jumătate (45,0%) au frecventat învăţământul primar şi gimnazial. Învăţământul liceal a cuprins 17,9% din total, iar educaţia timpurie, respectiv nivelurile antepreşcolar şi preşcolar, 15,7%.
Majoritatea copiilor şi elevilor din învăţământul preuniversitar (94,4%) erau înscrişi în unităţi de învăţământ publice, iar 5,6% în unităţi private.
INS menţionează că, în anul şcolar 2025-2026, unităţile de învăţământ preuniversitar au aparţinut, în principal, nivelurilor primar şi gimnazial (56,2%), liceal (21,5%), respectiv antepreşcolar şi preşcolar (17,4%).
Reţeaua de unităţi şcolare
Reţeaua învăţământului preşcolar cuprindea, în anul şcolar 2025-2026, 1.130 de grădiniţe independente şi 9.096 de secţii preşcolare care funcţionau în cadrul unor unităţi de învăţământ cu mai multe niveluri. În acestea erau înscrişi 512,4 mii de copii, dintre care 51,5% erau băieţi.
Aproape jumătate dintre copii (49,0%) erau înscrişi în grădiniţe cu program normal, iar 50,6% frecventau grădiniţe cu program prelungit. Grădiniţele cu program săptămânal şi cele de învăţământ special cuprindeau, împreună, 0,4% din totalul copiilor.
Din totalul copiilor înscrişi în învăţământul preşcolar, 58,0% frecventau grădiniţe din mediul urban. Cei mai mulţi copii (91,4%) erau înscrişi în unităţi aparţinând sectorului public, arată INS.
Activitatea educaţională s-a desfăşurat în 29,0 mii de săli de clasă.
Grădiniţele dispuneau de 39100 de echipamente IT, dintre care 34800 (89,1%) erau utilizate în procesul educaţional. În acelaşi timp, un număr de 8.153 de grădiniţe şi secţii preşcolare beneficiau de conexiune la Internet.
În acelaşi timp, învăţământul primar şi gimnazial de masă s-a desfăşurat în 3.710 unităţi de învăţământ independente, dintre care 3.573 aparţineau sectorului public, precum şi în 4.607 secţii care funcţionau în cadrul unor unităţi de învăţământ cu mai multe niveluri. Numărul elevilor înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial de masă a fost de 1,.56 milioane.
Majoritatea elevilor (93,7%) studiau în limba română. Limba de predare era maghiara pentru 5,3% dintre elevi şi germana pentru 0,8% dintre aceştia. Restul de 0,2% studiau în alte limbi: sârbă, ucraineană, slovacă, cehă, croată, engleză, turcă, rromanes sau italiană.
În învăţământul primar de masă, 894 600 de elevi, reprezentând 99,9% din total, studiau o primă limbă modernă, cu precădere engleza sau franceza. Dintre aceştia, 18 200, respectiv 2,0%, studiau şi o a doua limbă modernă.
În învăţământul gimnazial de masă, 94,1% dintre elevi studiau două limbi moderne. Ponderea era mai ridicată în mediul urban, unde ajungea la 95,1%. La nivel naţional, 0,5% dintre elevii de gimnaziu studiau şi o a treia limbă modernă.
Reţeaua învăţământului liceal a fost formată din 1455 unităţi independente (licee şi alte unităţi care au şcolarizat acest nivel de învăţământ - grupuri şcolare), potriivt datelor INS.
Populaţia şcolară cuprinsă în învăţământul liceal, la începutul anului şcolar 2025–2026, a fost de 631 0 00 elevi.
În funcţie de tipul liceului, cele mai mari ponderi ale elevilor înscrişi s-au înregistrat la profilul real (26,6%), profilul uman (23,1%), profilul tehnic (17,1%) şi profilul servicii (16,5%).
Pe filiere educaţionale, cele mai mari ponderi ale personalului didactic s-au înregistrat în filiera tehnologică (43%) şi în filiera teoretică (42%).
Conform datelor INS, proporţia elevelor în învăţământul liceal a fost de 51,3%, fetele înregistrând ponderi mai ridicate în cadrul filierei vocaţionale, îndeosebi la liceele pedagogice (91,8%) şi la liceele artistice (71,5%).
Aproape toţi elevii înscrişi în învăţământul liceal, respectiv 631 300 elevi, au studiat o limbă modernă. Dintre aceştia, 625 700 elevi (99,1%) au studiat şi o a doua limbă modernă. Principalele limbi moderne studiate ca primă limbă modernă au fost engleza şi franceza, acestea cumulând 98,3% din total.
Baza materială a învăţământului liceal a fost cea mai diversificată din întregul sistem preuniversitar. La începutul anului şcolar, aceasta cuprindea 37.433 săli de clasă şi cabinete şcolare, 7.754 laboratoare şcolare, 1.416 săli de gimnastică, 3.146 ateliere şcolare, 1.575 terenuri sportive amenajate şi 11 bazine de înot.
INS mai precizează că numărul total al elevilor înscrişi în învăţământul profesional şi postliceal, la începutul anului şcolar 2025–2026, a fost de 171 800.
Legat de repartizarea pe sexe, în învăţământul profesional au predominat elevii de sex masculin (63,2%), în timp ce, în învăţământul postliceal, ponderea cea mai mare a fost deţinută de elevii de sex feminin (65,2%).
Din punctul de vedere al distribuţiei pe vârste, în învăţământul profesional, cele mai mari ponderi s-au înregistrat în rândul elevilor de 17 ani (31,0%), 16 ani (30,4%) şi 15 ani (20,7%).
Datele INS arată că în învăţământul postliceal au fost înscrişi 78100 elevi, acest nivel educaţional fiind însă cel mai puţin reprezentat în totalul populaţiei şcolare, precizează INS.
Medikatv.ro
