Fostul ministru al Aănătăţii Alexandru Rogobete transmite, mieruri, un mesaj premierului interimar Ilie Bolojan şi preşedintelui CNAS, Horaţiu Moldovan, cu privire la finanţarea sistemului. ”Mai mulţi pacienţi diagnosticaţi înseamnă mai mulţi pacienţi trataţi”, an transmis Rogobete, adăugând că bugetul sănătăţii este unul dintre cele mai dinamice şi volatile bugete ale statului, întrucât nu poţi şti cu exactitate câţi pacienţi se vor îmbolnăvi.
”Bugetul sănătăţii nu este şi nu va fi niciodată un Excel perfect predictibil. Este unul dintre cele mai dinamice şi volatile bugete ale statului. Poţi face estimări pe baza anilor anteriori, dar nu poţi şti cu exactitate câţi pacienţi se vor îmbolnăvi, câte urgenţe vor ajunge în UPU, care va fi încărcarea ATI, câte accidente colective vor exista sau câţi oameni vor avea nevoie de tratamente costisitoare”, a scris, miercuri, pe Facebook, Alexandru Rogobete.
Acesta arată că mecanismul este extrem de uşor de observat în Oncologie: ”Consumul pentru tratamentul medicamentos a crescut de la aproximativ 3,6 miliarde de lei în 2020 la 9,5 miliarde în 2025, iar necesarul estimat pentru 2026 depăşeşte 10,3 miliarde. De ce? Pentru că România şi-a dezvoltat capacitatea de diagnostic: mai multe CT-uri, RMN-uri, PET-CT-uri, laboratoare performante, screening şi diagnostic mobil. Încǎ nu suficiente, dar mult mai multe ca acum 5 ani! O dezvoltare vizibilǎ şi normalǎ”.
Fostul ministru al Sănătăţii arată că sunt diagnosticaţi mai mulţi pacienţi: ”În paralel, am dezvoltat capacitatea de tratament: spitale şi secţii modernizate, blocuri operatorii, ATI, radioterapie şi acces la terapii moderne. Mai mulţi pacienţi diagnosticaţi înseamnă mai mulţi pacienţi trataţi. Iar mai mulţi oameni trataţi înseamnă, firesc, costuri mai mari”.
Rogobete afirmă că premierul interimar Ilie Bolojan şi preşedintele CNAS, Horaţiu Moldovan, au o problemă de viziune.
”Când priveşti această evoluţie aproape exclusiv contabil şi o prezinţi ca pe o anomalie care trebuie tăiată, nu înţelegi mecanismul unui sistem de sănătate care şi-a crescut capacitatea de a diagnostica şi trata. Iar când vii cu teoria că un medicament poate fi înlocuit cu „unul şi jumătate sau două” mai ieftine pentru că fac aproximativ acelaşi lucru, demonstrezi exact această lipsă de viziune. Medicina nu se face cu aproximaţii. Sănătatea nu se reformează cu barda. Şi asta nu este reformă”, a mai declarat Rogobete.
Acesta este de acord că trebuie eliminată risipa: ”Trebuie negociate preţurile şi folosite genericele şi biosimilarele acolo unde sunt indicate medical. Trebuie urmărit fiecare leu public. Dar reforma nu înseamnă să reduci accesul pacienţilor pentru ca un tabel să arate mai bine”.
Rogobete crede, de asemenea, că adevărata reformă înseamnă să diagnostichezi mai devreme, să tratezi mai eficient şi să construieşti un sistem sustenabil.
”Domnule Bolojan, domnule Moldovan, sănătatea nu este o problemă de Excel care se rezolvă prin tăieri. Este un sistem viu, construit pentru oameni. Rişti sănătatea şi viaţa oamenilor”, a transmis fostul ministru al Sănătăţii.
Medikatv.ro
