Psilocibina, o substanţă psihedelică studiată în ultimii ani mai ales pentru potenţialele sale efecte în unele afecţiuni neuropsihiatrice, a prevenit afectarea nervilor provocată de mai multe medicamente chimioterapice în experimente realizate pe şoareci. Două administrări înaintea chimioterapiei au fost suficiente pentru a proteja terminaţiile nervoase şi sensibilitatea senzorială, fără să reducă efectul antitumoral al tratamentului în modelele experimentale evaluate. Cercetarea, publicată pe 3 septembrie în revista Science de o echipă de la University of Texas MD Anderson Cancer Center, a identificat şi mecanismul prin care ar putea apărea această protecţie. Rezultatele sunt deocamdată preclinice şi nu demonstrează că psilocibina poate preveni neuropatia la pacienţii cu cancer, însă abordarea urmează să fie evaluată într-un studiu clinic de fază II.
Neuropatia periferică indusă de chimioterapie reprezintă una dintre complicaţiile tratamentului oncologic cu anumite medicamente. Afectarea nervilor periferici poate provoca durere, amorţeală, sensibilitate crescută la frig şi pierderea sensibilităţii.
Simptomele pot persista mult timp după încheierea tratamentului, iar leziunile nervoase deja instalate sunt adesea ireversibile. În unele cazuri, neuropatia poate afecta echilibrul şi activităţile cotidiene şi poate deveni suficient de severă încât să determine reducerea dozei de chimioterapie sau modificarea tratamentului.
În prezent, posibilităţile de prevenire şi tratare a acestei complicaţii sunt limitate. Din acest motiv, cercetătorii de la MD Anderson au investigat o abordare neobişnuită: utilizarea psilocibinei înainte de apariţia leziunilor nervoase.
Psilocibina este o substanţă psihedelică prezentă în mod natural în anumite specii de ciuperci şi este investigată în studii clinice în special pentru posibile utilizări în psihiatrie şi neurologie.
Noua cercetare sugerează însă că efectele sale biologice nu se limitează la creier.
Două administrări înaintea chimioterapiei au protejat terminaţiile nervoase
Cercetătorii au evaluat efectele psilocibinei în mai multe modele preclinice de neuropatie periferică indusă de chimioterapie.
În experimentele realizate pe şoareci, doar două administrări înainte de chimioterapie au prevenit apariţia hipersensibilităţii la frig, au protejat terminaţiile nervoase senzitive şi au menţinut sensibilitatea tactilă.
Efectele au fost observate inclusiv după administrări repetate ale unor medicamente chimioterapice cunoscute pentru riscul de afectare a nervilor periferici: cisplatină, paclitaxel şi docetaxel.
Protecţia s-a menţinut şi în condiţiile în care animalele au primit mai multe cicluri de chimioterapie.
Un aspect important pentru eventuala utilizare a unei asemenea strategii în oncologie a fost efectul asupra tumorii. În modelele experimentale evaluate, psilocibina nu a diminuat activitatea antitumorală a chimioterapiei.
„Există o nevoie urgentă de tratamente care să prevină afectarea nervilor fără să interfereze cu chimioterapia care poate salva vieţi”, a explicat medicul Moran Amit, coordonator al cercetării şi profesor asistent în cadrul Departamentului de chirurgie a capului şi gâtului de la MD Anderson Cancer Center.
Potrivit cercetătorului, rezultatele oferă informaţii despre posibilitatea protejării nervilor înainte ca leziunile să se instaleze, în locul tratării simptomelor după ce acestea au devenit persistente.
Cum ar putea psilocibina să protejeze terminaţiile nervoase
Experimentele au indicat că efectul protector este legat de receptorul serotoninergic 5-HT2A, o proteină aflată la suprafaţa celulelor şi cunoscută mai ales pentru rolul său în efectele psihedelice ale psilocibinei asupra creierului.
Cercetătorii au constatat însă că psilocibina acţionează prin aceşti receptori şi la nivelul sistemului nervos periferic, asupra nervilor aflaţi în afara creierului şi măduvei spinării.
Atunci când cercetătorii au blocat calea de semnalizare a receptorului 5-HT2A, efectele neuroprotectoare ale psilocibinei au dispărut. Rezultatul indică faptul că activarea acestui receptor este implicată direct în protejarea nervilor.
Un alt experiment a adus un indiciu important. Un compus experimental care activează acelaşi receptor, dar nu produce efecte halucinogene, a oferit o protecţie asemănătoare celei observate în cazul psilocibinei.
Rezultatul sugerează că efectul asupra nervilor nu depinde neapărat de experienţa psihedelică produsă de substanţă, ci de activarea unei anumite căi biologice.
Mitocondriile, o posibilă explicaţie pentru efectul protector
Cercetătorii au analizat mai atent şi ceea ce se întâmplă în interiorul fibrelor nervoase după administrarea chimioterapiei.
Un rol important pare să îl aibă mitocondriile, structuri celulare care produc cea mai mare parte a energiei necesare funcţionării celulelor.
În neuroni, mitocondriile trebuie să fie transportate de-a lungul fibrelor nervoase până la terminaţiile acestora, unde necesarul de energie este ridicat.
Experimentele au arătat că cisplatina a redus numărul mitocondriilor şi a perturbat deplasarea acestora în interiorul fibrelor nervoase. În aceste condiţii, terminaţiile nervoase pot rămâne fără energia necesară pentru a-şi menţine funcţia şi integritatea, ceea ce poate contribui la degenerarea lor.
Psilocibina a activat o cale de semnalizare care a menţinut transportul mitocondriilor după chimioterapie şi, astfel, disponibilitatea energiei la nivelul terminaţiilor nervoase. Substanţa nu pare să acţioneze numai asupra percepţiei durerii, ci să protejeze structura şi funcţionarea nervilor înainte ca afectarea să devină persistentă.
Rezultatele nu demonstrează încă un beneficiu pentru pacienţi
Cercetarea a fost realizată în modele preclinice, inclusiv pe animale şi prin experimente de laborator, iar rezultatele nu pot fi extrapolate direct la persoanele care primesc chimioterapie.
Nu se ştie deocamdată dacă aceeaşi protecţie a nervilor va apărea la oameni, ce doză ar putea fi necesară şi nici dacă administrarea psilocibinei în acest scop va avea un raport favorabil între beneficii şi riscuri.
Studiul clinic randomizat de fază II NeuroGuard (NCT07227909) va evalua dacă efectele observate în experimentele preclinice apar şi la pacienţii care primesc chimioterapie şi dacă administrarea psilocibinei poate preveni sau reduce afectarea nervilor periferici.
Studiul este planificat să includă 83 de adulţi cu cancer de sân, colorectal sau din sfera ORL (de cap şi de gât) care urmează să primească tratamente chimioterapice cu risc de afectare a nervilor periferici, respectiv taxani sau medicamente pe bază de platină.
Participanţii vor fi repartizaţi în trei grupuri. Un grup va primi patru administrări supravegheate de psilocibină în doză de 25 mg, dintre care două înainte de începerea chimioterapiei şi două în timpul tratamentului. Un al doilea grup va primi doze mult mai mici, de 1 mg, iar al treilea va primi îngrijirea utilizată în mod obişnuit, fără psilocibină.
Cercetătorii vor evalua dacă administrarea preventivă poate reduce apariţia sau severitatea neuropatiei periferice şi dacă poate limita situaţiile în care dozele de chimioterapie trebuie modificate din cauza afectării nervilor.
Dacă efectele observate în laborator vor putea fi reproduse la pacienţi poate fi stabilit numai prin cercetarea clinică. Studiul, publicat joi în revista Science, oferă însă o posibilă explicaţie biologică pentru protecţia nervilor şi a dus deja la proiectarea unui studiu care va testa direct această ipoteză la persoane tratate pentru cancer.
Potrivit înregistrării ClinicalTrials.gov, studiul nu a început încă recrutarea, iar începerea cercetării este estimată pentru noiembrie 2026.
Medikatv.ro
