Nu toate fructele şi legumele contribuie în aceeaşi măsură la sănătatea inimii

O alimentaţie bogată în fructe şi legume este recomandată pentru menţinerea sănătăţii cardiovasculare. Un nou studiu sugerează însă că beneficiile nu depind doar de cantitatea consumată, ci şi de tipurile de fructe şi legume alese, unele dintre acestea furnizând cantităţi semnificativ mai mari de compuşi vegetali asociaţi cu protecţia inimii.

Majoritatea recomandărilor nutriţionale pun accent pe consumul unei cantităţi mai mari de fructe şi legume, de exemplu cel puţin cinci porţii pe zi. Totuşi, un nou studiu realizat de cercetători de la University of Reading, Harvard Medical School, University of California, Davis şi compania Mars, Inc. arată că, în ceea ce priveşte sănătatea cardiovasculară, alegerea alimentelor poate fi la fel de importantă ca numărul porţiilor consumate.

Cercetătorii au constatat că majoritatea oamenilor nu consumă suficienţi flavanoli, compuşi naturali prezenţi în plante, asociaţi cu o sănătate cardiovasculară mai bună şi cu un risc mai redus de boli cardiovasculare. Aportul insuficient de flavanoli a fost întâlnit chiar şi în rândul multor persoane care consumau cantităţile recomandate de fructe şi legume.

Studiul, publicat în revista Food & Function, a analizat date privind biomarkerii şi informaţiile alimentare ale peste 30.000 de persoane din Regatul Unit şi Statele Unite.

Pentru a estima aportul de flavanoli, cercetătorii nu s-au bazat doar pe chestionare alimentare, ci au analizat şi biomarkeri care oferă o evaluare mai obiectivă a consumului acestor compuşi.

Rezultatele au arătat că mai puţin de una din cinci persoane din studiu consuma suficiente cantităţi de flavanoli pentru a atinge nivelurile asociate cu beneficii cardiovasculare semnificative.

"Flavanolii pot reduce semnificativ riscul de deces prin boli cardiovasculare, însă numai dacă sunt consumaţi în cantităţi suficiente. Mulţi oameni presupun că un consum ridicat de fructe şi legume este suficient pentru acest lucru, însă cercetarea noastră arată că alegerile specifice pe care le fac contează mult mai mult decât cantitatea totală. Includerea unei porţii de mure, a unui măr întreg sau a unei ceşti de ceai verde la masă poate influenţa considerabil cantitatea acestor compuşi benefici pe care o consumăm şi o absorbim din alimentaţie", a declarat dr. Javier Ottaviani, autorul principal al studiului, citat într-un comunicat.

Cercetătorii amintesc că studii anterioare, inclusiv COSMOS, cel mai mare studiu clinic privind flavanolii realizat până în prezent, au arătat că un aport de 500 mg de flavanoli pe zi a fost asociat cu o reducere semnificativă a riscului de deces prin boli cardiovasculare. Noile rezultate sugerează că majoritatea oamenilor nu ating acest nivel, chiar dacă urmează recomandări generale pentru o alimentaţie sănătoasă, precum ghidul britanic NHS Eatwell Guide.

Printre alimentele cu cel mai ridicat conţinut de flavanoli per porţie se numără prunele (aproximativ 450 mg la 500 g), merişoarele (aproximativ 300 mg la 250 g), murele (aproximativ 250 mg la 200 g), ceaiul verde (aproximativ 200 mg la o cană de 250 ml), boabele de fasole (aproximativ 140 mg la 80 g), cireşele (aproximativ 130 mg la 400 g), merele consumate cu coajă (aproximativ 110 mg la 200 g), căpşunile (aproximativ 90 mg la 200 g), afinele (aproximativ 80 mg la 150 g) şi fasolea pinto (aproximativ 70 mg la 40 g produs uscat).

Autorii consideră că ghidurile alimentare ar putea deveni mai eficiente dacă ar lua în considerare nu doar cantitatea de fructe şi legume consumată, ci şi tipurile specifice de alimente alese.

"Mesajul privind consumul a cinci porţii de fructe şi legume pe zi, rămâne valabil, însă contează şi ce fructe şi legume alegem să consumăm, pentru că nu toate fructele şi legumele oferă aceleaşi beneficii nutriţionale, dincolo de aportul de vitamine şi minerale. Pe măsură ce aflăm mai multe despre rolul acestor compuşi în sănătate, recomandările alimentare ar putea include indicaţii mai specifice şi mai eficiente. Acest studiu oferă indicii despre modul în care astfel de recomandări ar putea fi dezvoltate în viitor.", a declarat prof. Gunter Kuhnle de la University of Reading.