Oamenii de ştiinţă lansează un avertisment pentru comunitatea medicală: încălzirea globală ar putea transforma apneea obstructivă în somn într-o problemă de sănătate publică majoră până la sfârşitul secolului. Cu implicaţii profunde pentru cardiologi, neurologi, pneumologi şi specialişti în medicina somnului, datele noului raport, publicate recent, ar putea redefini abordările clinice şi politicile de sănătate publică.
Este de aşteptat ca nopţile tot mai călduroase, cauzate de creşterea temperaturilor, să agraveze până la finalul acestui secol sindromul de apnee obstructivă în somn (SAOS), o tulburare de somn care afectează deja aproape un miliard de oameni la nivel mondial şi care este asociată cu afecţiuni cardiovasculare, demenţă şi deces prematur, potrivit unui nou raport, publicat recent de cercetători de la Universitatea Flinders, din Australia, în revista Nature Communications.
Studiul este primul care analizează în ce mod schimbările climatice pot intensifica severitatea SAOS şi impactul asupra sănătăţii .
Cercetătorii avertizează că, fără acţiuni climatice mai ferme la nivel global, povara apneei în somn este probabil să crească semnificativ, agravând provocările din sănătatea publică şi exercitând o presiune tot mai mare asupra economiei statelor.
Studiul a analizat peste 58 de milioane de înregistrări nocturne privind somnul, obţinute de la mai mult de 116.000 de persoane din 29 de ţări, utilizând un senzor amplasat sub saltea care monitoriza episoadele de tulburări respiratorii în timpul somnului.
Datele colectate pe parcursul mai multor ani au fost corelate cu date climatice provenite din modele climatice globale, pentru a simula modificările în severitatea SAOS în diferite scenarii de încălzire globală.
Cercetătorii s-au declarat „surprinşi de amploarea asocierii dintre temperatura ambientală şi severitatea SAOS”.
Temperaturile mai ridicate au fost asociate cu o creştere de 45% a probabilităţii ca o persoană să experimenteze SAOS într-o anumită noapte.
Studiul arată că această creştere a severităţii acestei afecţiuni, legată de temperatură, este deosebit de pronunţată în ţările europene, comparativ cu Australia sau Statele Unite, cercetătorii sugerând că acest lucru s-ar putea corela cu accesul diferit la aer condiţionat (AC).
„Acest studiu ne ajută să înţelegem cum factorii de mediu, precum clima, pot influenţa sănătatea, investigând dacă temperaturile ambientale influenţează severitatea SAOS”, a declarat autorul principal, dr. Bastien Lechat, de la FHMRI Sleep Health, Universitatea Flinders, citat într-un comunicat.
Totodată, cercetătorii au folosit anii de viaţă ajustaţi în funcţie de dizabilitate (DALYs) pentru a estima povara asupra sănătăţii şi economiei cauzată de apneea în somn exacerbată de climă.
Ei au folosit acest indicator pentru a calcula câtă „viaţă sănătoasă” s-a pierdut din cauza agravării apneei în somn ca urmare a temperaturilor crescute (atribuite schimbărilor climatice).
De asemenea, au descoperit că, numai în 2023, creşterea temperaturilor a fost asociată cu pierderea a aproximativ 800.000 de ani de viaţă sănătoasă în cele 29 de ţări analizate.
Acest impact este comparabil cu povara altor boli cronice majore, precum boala Parkinson, afecţiunile renale cronice, sau tulburarea bipolară, potrivit autorilor.
Pierderile economice totale estimate s-au ridicat la aproximativ 91 de miliarde de euro, din care aproximativ 63 de miliarde de euro atribuite pierderii stării de sănătate, şi aproximativ 28 de miliarde de euro productivităţii reduse la locul de muncă.
Prof. Danny Eckert, cercetător principal, a atras atenţia că rezultatele studiului ar putea să nu reflecte pe deplin gravitatea reală a apneei în somn în ţările mai sărace, deoarece majoritatea datelor au fost colectate de la persoane din ţări bogate, unde populaţia are acces mai uşor la aer condiţionat şi servicii medicale de calitate.
Acest lucru ar putea fi o sursă de erori în ceea ce priveşte estimările din raport şi ar putea duce la subestimarea costului real asupra sănătăţii şi economiei, notează autorii.
Doar în Australia, costul problemelor de sănătate legate de somn, inclusiv SAOS, a fost estimat anterior la echivalentul a aproape 40 de miliarde de euro anual.
Echipa intenţionează acum să investigheze posibile intervenţii, inclusiv modul în care accesul la aer condiţionat sau schimbările în stilul de viaţă ar putea contribui la reducerea severităţii apneei în somn în contextul încălzirii globale.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
