Un studiu de amploare indică faptul că predispoziţia genetică a unei persoane poate juca un rol esenţial în determinarea riscului de a dezvolta sindromul oboselii cronice.
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Edinburgh au anunţat că au descoperit diferenţe în ADN-ul persoanelor care suferă de sindromul oboselii cronice, ceea ce ar trebui să contribuie la înlăturarea ideii că această afecţiune debilitantă este de natură psihologică sau cauzată de “lene”.
Studiul a identificat opt regiuni ale codului genetic care diferă la persoanele cu encefalomielită mialgică / sindromul oboselii cronice (ME/CFS) faţă de voluntarii sănătoşi.
Această descoperire oferă „primele dovezi solide că genele contribuie la probabilitatea unei persoane de a dezvolta această afecţiune”, potrivit cercetătorilor.
Printre trăsăturile principale ale acestei afecţiuni se numără accentuarea oboselii, durerii şi tulburărilor cognitive chiar şi în urma unui efort fizic sau mental minim.
Până acum, s-a ştiut foarte puţin despre cauzele ME/CFS şi nu există niciun test de diagnostic sau tratament curativ.
Se estimează că aproximativ 67 de milioane de oameni din întreaga lume suferă de această afecţiune.
Studiul DecodeME a analizat probe ADN de la 15.579 de persoane care au declarat în chestionare că suferă de oboseală cronică şi de la 259.909 persoane fără această problemă, toate de origine europeană.
Variantele genetice identificate mai frecvent la persoanele care au raportat ME/CFS sunt legate de funcţionarea sistemelor imunitar şi nervos, potrivit studiului, care nu a fost încă evaluat de experţi din comunitatea ştiinţifică.
Cel puţin două dintre regiunile genetice se referă la modul în care corpul răspunde la infecţii, ceea ce corespunde cu raportările conform cărora simptomele încep adesea după o boală infecţioasă, au explicat cercetătorii. O altă regiune genetică a fost anterior identificată la persoane cu durere cronică, un alt simptom frecvent al afecţiunii.
Aceste rezultate vor duce la o înţelegere mai profundă a bolii, spun specialiştii chiar dacă va mai dura până vor fi dezvoltate instrumente de diagnostic sau un tratament.
Alţi cercetători, care nu au fost implicaţi direct în studiu, au atras atenţia asupra faptului că recrutarea voluntarilor pe baza autoevaluării sindromului oboselii cronice, în locul selectării exclusive a persoanelor cu un diagnostic medical confirmat, poate reduce într-o anumită măsură rigoarea concluziilor. În acest context, ei au subliniat necesitatea unor studii de amploare care să confirme şi să valideze aceste rezultate.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
