România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în cazul unui deţinut căruia i s-a refuzat dreptul la şcolarizare, fiind încălcat, astfel, dreptul la educaţie prevăzut de Articolul 2 din Protocolul 1 la Convenţie. Statul trebuie să-i plătească deţinutului 2.000 de euro despăgubiri morale.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Potrivit unui comunicat de presă transmis, vineri, de reprezentanţii APADOR-CH, statul român a fost condamnat de CEDO în Cazul Flămînzeanu împotriva României, pentru încălcarea dreptului la educaţie.

În 2008, când avea 27 de ani, Marian Flămânzeanu a fost condamnat pentru furt şi închis la Penitenciarul Rahova. Între 2007-2009 el a făcut clasele III-IV în penitenciar, iar din 2010, când a fost mutat la Penitenciarul Jilava, a făcut numeroase cereri pentru a-şi continua studiile cu clasele V-VIII.

”Penitenciarul a avut discuţii cu Inspectoratul Şcolar, dar ulterior a motivat că din cauza numărului mic de deţinuţi eligibili, clasele nu se pot înfiinţa. Flămînzeanu a reclamat încălcarea dreptului la educaţie, în faţa judecătorul delegat din penitenciar. Acesta i-a respins cererea ca nefondată, argumentând că Administraţia Penitenciarelor a făcut toate demersurile, dar că nu poate să asigure un profesor pentru un singur elev. Ulterior Flămînzeanu s-a adresat Tribunalul Bucureşti care a menţinut decizia judecătorului delegat”, a transmis APADOR-CH.

În 2011, aflându-se încă în detenţie, Marian Flămînzeanu a scris APADOR-CH şi a cerut ajutorul ca să ajungă la CEDO. Cazul a fost preluat de APADOR-CH, prin avocata Nicoleta Popescu, şi reprezentat la CEDO.

Flămînzeanu a invocat în apărarea cererii sale Legea 84/1995 – care prevede că educaţia de 10 clase este obligatorie – şi Legea 275/2006, de executare a pedepselor, care prevede de asemenea cerinţa pentru deţinuţi de a urma clasele de învăţământ obligatoriu pe perioada privării de libertate. El a motivat că în detenţie a înţeles importanţa pe care o are educaţia şi rolul acesteia în găsireaunui loc de muncă.

”Guvernul României s-a apărat în faţa Curţii Europene spunând că statele au libertatea de a-şi organiza sistemul de educaţie, şi că aceasta depinde în mare măsură de nevoile şi resursele comunităţii. În cazul de faţă, statul a încercat să-i ofere deţinutului educaţia cerută, însă asigurarea unui profesor pentru trei sau cinci deţinuţi ar fi reprezentat o povară financiară prea mare pentru autorităţi”, se mai arată în comunicat.

CEDO a admis că dreptul la educaţie nu este unul absolut, însă constată că autorităţile române nu au făcut demersuri suficiente pentru a găsi soluţii în cazul Flămânzeanu.

”Curtea consideră că niciunul dintre argumentele invocate de Guvern nu este convingător, iar pe baza probelor prezentate, constată că refuzul de a-l înscrie pe reclamant în învăţământul secundar nu a avut un scop legitim şi proporţional. Curtea a constatat că a fost încălcat articolul 2 al Protocolului nr. 1 în acest caz”, se mai arată în documentul citat.

Articolul respectiv prevede că ”nimănui nu i se poate refuza dreptul la instruire”, iar Marian Flămînzeanu a primit 2.000 de euro despăgubiri morale.

 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.