Elevii Colegiului "Mircea cel Bătrân" din Constanţa obţin, de peste zece ani, premii la concursurile organizate de NASA, toate succesele fiind legate de profesorul de fizică Ion Băraru. Dascălul spune că îi îndeamnă pe copii să aibă curajul de a visa cu ochii deschişi şi că americanii sunt impresionaţi de determinarea şi creativitatea tinerilor români.
Ion Băraru are 66 de ani şi este profesor de fizică la Colegiul Naţional "Mircea cel Bătrân" din Constanţa, unde coordonează din 2004 lucrări pentru concursurile NASA. Pe atunci, conducea Centrul Regional de Tineri Capabili de Performanţă, un centru de excelenţă organizat de minister, cât timp au fost fonduri.
Tinerii pe care i-a coordonat atunci au participat cu o lucrare la NASA Ames Research Center şi au luat marele premiu.
El explică faptul că există două concursuri organizate de NASA.
La concursul NASA Ames Research Center cerinţele sunt simple: trebuie să construieşti o staţie în jurul Pământului, nu se dau alte indicaţii. Există biografii cu multe alte staţii care s-au construit, dar lucrarea trebuie să fie credibilă din punct de vedere ştiinţific.
"Nu se acceptă naivităţi, să se plagieze sau aşa ceva, organizatorii verifică, lucrările trebuie să fie originale şi trebuie să elaboreze o staţie în condiţiile pe care ei le aleg. De exemplu, unii elevi au făcut o staţie în jurul Pământului, alţii au făcut un adevărat sistem de staţie în sistemul solar, una în jurul Pământului, una în jurul Lunii, bază pe Lună, bază pe Marte, una în jurul lui Marte. Copiii au creativitate semnificativă şi curaj de a visa pentru că eu le inculc această idee: să aibă curaj să viseze, să viseze cu ochii deschişi", spune profesorul.
Lucrările sunt apoi evaluate şi se comunică un răspuns privind premiul acordat.
Al doilea concurs - International Space Settlement Design - implică mai întâi semifinale regionale, unde participanţii primesc o temă, iar apoi echipele care se califică trebuie să meargă în SUA la runda finală a competiţiei.
"Acolo sunt lucrurile mult mai riguroase. Se dă un RFP (request for proposal) care este un rezumat al cerinţelor, care sunt foarte precise, să aibă atâţia oameni, câţi sunt bărbaţi, câte femei, ce trebuie să facă. Echipele care se califică trebuie să meargă acolo, unde au la dispoziţie trei zile pentru a rezolva o altă sarcină, ceea ce este destul de complicat. Practic, ei nici nu dorm două zile şi jumătate, iar după ce termină, prezintă lucrarea în faţa unui juriu format din 21 de persoane, ingineri de la NASA şi Boeing, îşi prezintă proiectul, iar după ce termină prezentarea răspund la întrebări încă o jumătate de oră", povesteşte profesorul constănţean.
Am avut intenţia să generez "fenomenul Constanţa". Datorită prezenţei românilor, concursul de la Ames Research Center s-a schimbat radical
Până acum, Ion Băraru a coordonat lucrările a peste 600 de elevi, iar aceştia au fost recompensaţi cu 72 de premii, de la marele premiu, premii I, II şi III sau menţiuni. Toţi au luat însă ceva, nu a fost nimeni degeaba.
Cei care participă la concursul NASA Ames Research Center primesc diplomele în plic şi sunt invitaţi, dacă vor să meargă, la conferinţa anuală a National Space Society.
El spune că a mers într-un an şi cu zece echipe, iar, pe lângă elevii de liceu, în acestea şi-au făcut loc şi cei de gimnaziu.
"Într-un an am dus 7-8-10 echipe şi toate au luat premii, astfel încât concursul de la Ames Research Center a luat amploare şi s-a schimbat radical. Spuneau organizatorii că o echipă care acum ia menţiune acolo în trecut ar fi luat marele premiu. Şi asta se datorează exclusiv prezenţei românilor", susţine Ion Băraru.
"Am avut ca intenţie să generez acest fenomen care s-a numit iniţial «fenomenul Constanţa». Cum se poate ca, dintr-un singur loc, atât de mulţi copii să ajungă acolo şi să schimbe filosofia unui concurs internaţional de aşa anvergură? M-a interesat să se formeze o masă critică şi să se dezvolte ulterior independent şi asta deja s-a realizat", adaugă el.
Au început câţiva colegi de-ai săi, apoi profesori din alte licee din oraş, iar apoi din ţară.
Profesorul spune că americanii au fost impresionaţi de determinarea şi creativitatea elevilor constănţeni, de faptul că aceştia sunt bine instruiţi la orice materie.
"Pe ei i-a mirat determinarea noastră de a ne ţine de aceste proiecte, faptul că facem sacrificii destul de mari, iar financiar, pentru noi, sunt eforturi mari ca să ajungem acolo. Cel mai mult îi impresionează creativitatea elevilor români şi faptul că sunt bine instruiţi, indiferent la ce materie. Când eram la concursurile acelea cu participarea multor ţări, la Houston sau la Kennedy Space Center, când veneau românii se cam făcea linişte aşa şi auzeam «the romanians». Adică vin ăştia, păzea! Au şi un respect şi un grad mare de invidie, dar asta este specific vârstei", menţionează profesorul.
Şcoala trebuie să însemne ştiinţe, tehnologie, inginerie şi matematică, dar şi învăţare prin descoperire. Să stai cu creta la tablă nu se poate
Ion Băraru crede că elevii trebuie să fie pregătiţi pentru provocările viitorului apropiat, iar ştiinţele spaţiului sunt, în viziunea sa, vârful de lance pentru dezvoltarea omenirii.
"Elevii pe care i-am cooptat în aceste activităţi, într-un fel sau altul, se vor ocupa de ştiinţe ale spaţiului din diferite domenii. De exemplu, colonizarea planetei Marte presupune întâi să locuieşti în jurul Pământului, pentru o mai uşoară sosire pe Marte, şi aceste staţii sunt practic oraşe. Elevii concep construcţia acestui oraş din toate punctele de vedere, în primul rând ştiinţific, dinamic şi apoi toate condiţiile interne în crearea pseudo-gravitaţiei şi tot ce se poate întâmpla acolo. Ei nu trebuie să fie numai fizicieni sau numai matematicieni, ci să fie cu mintea deschisă şi să se deschidă către ştiinţe, tehnologie, inginerie şi matematică - STEM. Acesta este un concept educaţional modern şi pentru asta trebuie să ne zbatem", susţine profesorul Ion Băraru.
El consideră că şcoala românească trebuie să urmeze două direcţii: STEM - Science, Technology, Engineering and Mathematics şi IBL - Inquiry-based Learning, adică învăţarea prin descoperire, prin investigaţie, pentru că astfel elevul îşi stârneşte curiozitatea, învăţarea capătă sens.
"Să stai cu creta la tablă şi să faci fizică nu se poate şi cred că nici alte materii, totul trebuie să fie legat de viaţă, de ceva util şi asta este ideea pentru care lucrez cu copiii", afirmă Ion Băraru.
Cu toate că s-au schimbat mai multe generaţii de copii, rezultatele obţinute la concursurile NASA au continuat să apară, iar Ion Băraru susţine că secretul acestor performanţe este dat de legătura foarte apropiată între profesor şi elev.
"Noi suntem prieteni practic, în momentul în care începem să lucrăm, ne cunoaştem obiceiurile, tabieturile, se dezvoltă personalităţile, intri în structura lui şi îi favorizezi părţile pozitive, încerci să le modifici pe cele care nu sunt corespunzătoare. Începe să înveţe determinat pe ideea aceasta că trebuie să fie performant, nu că trebuie să ia note. El învaţă pentru necesitatea de a fi performant. Esenţa succesului este cooperarea strânsă între profesor şi elev, fără asta nu se poate absolut nimic", consideră Băraru.
Colaborarea strânsă a dus la o situaţie inedită, elevii şi profesorul lucrând o noapte întreagă la proiecte, fără să-şi dea seama când a trecut timpul.
"Ajungem uneori să ne petrecem ore şi zile întregi în şedinţe de brainstorming pentru că sunt foarte complicate chestiunile. Nu poţi să spui ce să scrie, sunt întrebări, răspunsuri, nici eu nu pot să le dictez. Ţin minte că într-o zi eram aici (în cabinetul de fizică al Colegiului Naţional «Mircea cel Bătrân» - n.r.), era noapte târziu, sunau părinţii, copiii spuneau că mai stăm, că mai stăm şi la un moment dat s-a sunat. S-a sunat de intrare dimineaţa", povesteşte profesorul.
Acest episod s-a întâmplat în 2007, când Colegiul Naţional "Mircea cel Bătrân" a trimis două echipe la concursul de la Houston, iar acolo a fost obţinut marele premiu.
Elevii şi profesorii merg pe banii lor la NASA, unde sunt invitaţi
Ion Băraru a fost de multe ori la NASA şi era aşteptat şi în acest an, dar nu va putea merge din lipsa banilor. De altfel, atât elevii premiaţi la concursul NASA Ames Research Center, cât şi profesorii lor coordonatori trebuie să îşi suporte cheltuielile dacă vor să meargă în SUA la conferinţa anuală, pentru a participa la diverse dezbateri, în timp ce finaliştilor de la International Space Settlement Design le este asigurată cazarea şi masa timp de trei zile de către organizatori.
În primii ani a fost mai uşor pentru elevii de la Colegiul "Mircea cel Bătrân" şi pentru profesorul Ion Băraru să ajungă la NASA pentru că au beneficiat de sprijinul autorităţilor locale şi al unor sponsori, dar după ce numărul elevilor premiaţi la aceste concursuri a crescut s-a renunţat la a mai cere autorităţilor fonduri pentru deplasare. Anul acesta, unul sau doi elevi îşi permit să ajungă în SUA.
"Vă daţi seama, e vorba de 1.500-2.000 de euro de persoană şi este nepotrivit pentru că, dacă suntem 50 de elevi, 50 de elevi ori 2.000 de euro înseamnă o sumă imensă, poţi să faci ceva pentru comunitate cu aceşti bani. Nici nu am mai solicitat de la o vreme", explică Ion Băraru.
Pe lângă recunoaşterea internaţională, elevii câştigători ai acestor concursuri au fost răsplătiţi financiar de Ministerul Educaţiei anul trecut. Doar elevii. "Profesorul a fost dat deoparte, ca şi cum nu ar exista", constată Ion Băraru.
În desele vizite făcute în anii trecuţi la NASA, a avut ocazia să intre în câteva laboratoare ale Agenţiei Spaţiale, fiind impresionat de cele văzute.
"Am avut norocul să vizitez în profunzime câteva centre. Am vizitat mai mult decât este turul pentru orice vizitator. Organizatorii au fost amabili şi am putut intra cu câţiva elevi în inima unor laboratoare, este o tehnologie foarte avansată, ei deja lucrează cu chestiuni care vor fi făcute publice peste 10-15 ani, deja sunt în execuţie şi cam aşa este decalajul între ceea ce fac ei şi ceea ce ştim noi. Ca şi cu teflonul, întâi s-a inventat pentru cosmonauţi şi apoi a apărut pe piaţă", menţionează profesorul.
De altfel, Ion Băraru a primit în 2011 o diplomă de excelenţă din partea National Space Society, una care se oferă doar americanilor. Pentru el, s-a făcut o excepţie.
Chiar dacă nu va ajunge anul acesta la NASA, Ion Băraru va merge totuşi în vară în SUA, fiind invitat printr-un program al Guvernului american dedicat educaţiei STEM (Science, Technology, Engineering and Mathematics), iar cheltuielile sunt achitate de organizatori.
Lucrările elevilor, pline de invenţii şi inovaţii. NASA le va folosi când va crede de cuviinţă
Ion Băraru spune că lucrările elevilor constănţeni sunt valoroase, pline de invenţii şi inovaţii, iar cei de la NASA le vor putea folosi atunci când cred de cuviinţă.
"A fost un domn care a lucrat la OSIM, a stat două zile în Constanţa şi i-am dat două sau trei lucrări premiate la NASA ca să le citească. După o noapte în care a citit o singură lucrare, pentru că acestea sunt voluminoase, mi-a spus că a găsit acolo 21 de invenţii şi inovaţii. Într-o singură lucrare. Cei de la NASA adună aceste idei şi le vor folosi când cred de cuviinţă", consideră Ion Băraru.
El nu este adeptul filosofiei ca valorile să nu plece din ţară şi crede că elevii trebuie să meargă unde cred de cuviinţă.
"Pământul este rotund. Fiecare se aşază unde vrea şi, dacă vrea să vină acasă, vine acasă, dacă vrea se duce acolo", susţine profesorul de fizică, precizând că unii dintre foştii săi elevi învaţă în SUA sau deja lucrează acolo.
Nu doar concursurile NASA îi apropie pe elevi de Ion Băraru, ci şi expediţiile de supravieţuire pe care profesorul le organizează de mai mulţi ani în ţară.
"Fac expediţie în regim de supravieţuire cu elevii de mulţi ani. Plecăm cu corturile, ne luăm cât credem că vom consuma acolo şi timp de 12 zile suntem izolaţi, rupţi de comunităţi şi trăim în natură, învăţăm diverse lucruri, ei învaţă să întindă cortul, să facă acareturi, să facă focul. Am făcut aceste expediţii şi pe munte, dar acum mai mult în Deltă sau în zone lacustre", spune el.
Ion Băraru mai pregăteşte elevi pentru olimpiadele naţionale şi internaţionale şi pentru diverse competiţii, iar în prezent coordonează elevi pentru un concurs de robotică de la Vulcanii Noroioşi. Cel mai recent succes al său a venit din Estonia, de la Olimpiada Europeană de Ştiinţe, unde Răzvan Ursu a obţinut medalia de argint. Elevul studiază fizica de mai mulţi ani cu Ion Băraru, iar profesul spune că băiatul cunoaşte toată materia din liceu, deşi este numai în clasa a X-a, fiind şi în lotul lărgit al României la această disciplină.
Ion Băraru se ocupă şi de Centrul de Cercetare al Elevilor de la Colegiul Naţional "Mircea cel Bătrân". În fiecare sâmbătă şi duminică, timp de şase ore, profesorul le arată copiilor tainele fizicii sau îi îndrumă cu diferite proiecte, pun la cale experimente. La acest centru vin copii de toate vârstele, de la mai multe şcoli, inclusiv din judeţ.
Ion Băraru predă fizica de mai bine de 40 de ani. Nu a renunţat la activitatea didactică nici măcar atunci când a fost inspector şcolar adjunct sau inspector şcolar de specialitate. El face parte din Comisia Naţională de Fizică şi elaborează subiecte pentru concursuri şcolare sau olimpiade, iar în 2004 a fost decorat de preşedintele României cu Ordinul Meritul pentru Învăţământ în grad de Ofiţer.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
