Pentru Tina Radu, o pacientă de 72 de ani din Bucureşti, ziua în care a mers la un control cardiologic pentru monitorizarea ritmului cardiac pentru 24 de ore a devenit, în mod cu totul neaşteptat, ziua în care i-a fost salvată viaţa. „A fost ziua mea cu noroc“, consideră ea.
„A venit la control la momentul potrivit şi, după o monitorizare atentă, am constatat că sunt îndeplinite criteriile pentru montarea unui stimulator cardiac bicameral, iar intervenţia a avut loc în aceeaşi zi“, subliniază dr. Alexandrina Tatu-Chiţoiu, medic primar cardiolog în cadrul Spitalului AngioLife MedLife Medical Park.
Tina Radu este o femeie atentă la propria sănătate: merge la toate controalele regulate recomandate unei femei de vârsta ei, pentru că este foarte conştientă de riscuri. Pe partea cardiologică, mergea periodic la controale, mai ales după ce a fost diagnosticată cu hipertensiune, colesterol crescut şi episoade de fibrilaţie atrială, iar medicii îi urmăreau periodic ritmul cardiac.
Întotdeauna a ajuns la medic fără să aştepte apariţia unor probleme grave. „M-am tot verificat, pentru că am considerat că e mai bine să previn decât să se întâmple ceva“, spune ea.
O programare la fel ca toate celelalte, pentru montarea unui Holter, dispozitivul care poate monitoriza continuu ritmul cardiac timp de 24 de ore, a condus-o către o intervenţie salvatoare. În aşteptarea consultului pentru montarea dispozitivului Holter, Tina Radu i-a solicitat asistentei să-i măsoare tensiunea şi pulsul, pentru că nu se simţea bine: „Nu aveam putere şi respiram greu“, îşi aminteşte pacienta. Valoarea pulsului, care îi scăzuse la 36 de bătăi pe minut, a pus în alertă personalul medical al clinicii. Apoi, un sistem întreg s-a pus în mişcare, iar în câteva ore, pacienta a fost investigată riguros, a primit un diagnostic – boală de nod sinusal – şi a fost supusă unei intervenţii de montare a unui stimulator cardiac bicameral. A doua zi a plecat acasă.
„Dacă îmi povestea cineva că se poate întâmpla aşa, nu aş fi crezut. Toate s-au legat extraordinar de bine. Probabil că a fost ziua mea cu noroc”, povesteşte Tina Radu.
O problemă dificil de „prins“
O particularitate a bolii de nod sinusal este că poate fi dificil de diagnosticat de la primele semne. Dr. Alexandrina Tatu explică faptul că, în această afecţiune, inima poate trece de la ritmuri foarte rapide la ritmuri foarte lente, fără să dea simptome zgomotoase. „De multe ori, pacienţii simt ritmurile rapide, dar nu le simt pe cele lente. Iar cele lente pot duce la leşin (sincopă), cu urmări nefericite: fracturi osoase, traumatisme craniene etc.“, explică medicul.
Astfel, dacă pacientul ajunge la medic într-un moment în care pulsul este normal, boala poate să nu fie surprinsă imediat. Electrocardiograma arată situaţia inimii în acel moment. Dacă episodul de ritm lent nu se produce atunci, investigaţia poate da rezultate aparent liniştitoare, chiar dacă problema există, de aceea, când pacientul descrie stări de leşin, ameţeli, este absolut necesară monitorizarea ritmului cardiac pentru 24 de ore sau chiar 7 zile. În cazul Tinei Radu, şansa a fost că starea de rău a apărut chiar când se afla în clinică. La vederea valorii pulsului, medicul cardiolog a fost chemat imediat, iar pacienta a fost evaluată de urgenţă.
Ulterior, a fost transferată la spitalul AngioLife, monitorizată continuu şi pregătită pentru implantarea unui stimulator cardiac. Intervenţia a avut loc în aceeaşi zi şi a durat aproximativ o oră. „Stimulatorul nu se implantează decât atunci când există criterii foarte clare. În cazul doamnei, monitorizarea a arătat treceri de la ritmuri foarte rapide la ritmuri foarte lente, iar indicaţia de cardiostimulare a fost clară“, spune medicul.
Ce face, de fapt, stimulatorul cardiac
Stimulatorul cardiac nu tratează toate problemele de ritm ale inimii, ci are un rol precis: intervine atunci când pulsul scade prea mult. În cazul Tinei Radu, problema era alternanţa dintre episoade de ritm rapid, asociate fibrilaţiei atriale, şi episoade de ritm foarte lent. „Stimulatorul reglează perioadele de puls lent. În momentul în care pulsul scade sub o anumită limită, aparatul intră în funcţiune şi obligă inima să bată într-un ritm sigur“, explică dr. Tatu.
Un aspect important este că, fără protecţia stimulatorului, medicii nu puteau trata în siguranţă episoadele de ritm rapid. Medicamentele folosite pentru fibrilaţia atrială au rolul de a încetini bătăile inimii. Dar la o pacientă care avea deja perioade de încetinire severă a pulsului, aceste medicamente puteau deveni riscante. „Ca să putem trata momentele de puls rapid, trebuie să avem protecţia stimulatorului. Altfel, medicamentele care încetinesc bătăile inimii nu pot fi administrate în siguranţă la un pacient care are deja perioade de ritm foarte lent“, explică medicul cardiolog.
Stimulatorul a rezolvat, deci, partea cea mai riscantă a problemei de sănătate a Tinei Radu: scăderile bruşte şi severe ale pulsului. Fibrilaţia atrială rămâne monitorizată şi tratată separat, dar pacienta este protejată de episoadele în care inima ar putea bate prea rar.
Riscul leşinurilor provocate de boala de nod sinusal
Dr. Tatu atrage atenţia că leşinurile sau senzaţiile repetate de ameţeală asociate episoadelor cu puls scăzut nu trebuie ignorate, mai ales la pacienţii care ştiu că au probleme cardiace. „Nu trebuie să ne gândim doar la inimă, deşi acolo este problema principală. Un pacient poate leşina pe stradă, în faţa unei maşini, poate cădea, se poate lovi sau poate provoca un accident dacă se află la volan“, explică medicul.
În cazurile severe, există şi riscul ca inima să se oprească. De aceea, episoadele de puls foarte lent, mai ales dacă sunt însoţite de pierderea stării de conştienţă, slăbiciune extremă sau dificultăţi de respiraţie, trebuie investigate rapid.
„Mi-am învăţat familia să nu aştepte să se agraveze problemele“
Pentru Tina Radu, episodul pe care-l consideră norocos a confirmat un principiu după care spune că s-a ghidat mereu: controalele medicale nu trebuie amânate până când apar simptomele grave. „Eu mi-am învăţat şi fetele, şi soţul să nu aştepte să se înrăutăţească problemele, ci să se verifice. Mai bine previi decât să ajungi prea târziu“, spune pacienta.
Dr. Tatu spune că pacienţii care merg regulat la controale, care îşi cunosc istoricul medical şi comunică atent ce simt ajută enorm procesul de diagnostic. „Este foarte important ca pacientul să identifice simptomele şi să le spună medicului. Dacă povesteşte că are ameţeli, leşinuri sau episoade în care se simte foarte slăbit, medicul ştie că trebuie să investigheze mai departe“, explică medicul.
Viaţa după stimulator
După implantarea stimulatorului, de către dr. Nic-Claudiu Dragotoiu, Tina Radu merge periodic la control pentru verificarea aparatului. Stimulatorul poate fi monitorizat, iar medicii pot vedea cât de des a intervenit şi dacă funcţionează în parametri normali. În cazul ei, verificările sunt programate la aproximativ şase luni.
Pacienta spune că nu are restricţii majore în viaţa de zi cu zi, dar trebuie să fie atentă la anumite proceduri medicale şi să anunţe întotdeauna că are stimulator cardiac. Continuă să fie monitorizată şi pentru fibrilaţia atrială, pentru care urmează tratament.
(Articol susţinut de MedLife)




























