Romanian International University Fair (RIUF) atrage în fiecare an mii de tineri români care vor să studieze la o universitate din străinătate, de la o ediţie la alta fiind în creştere atât numărul vizitatorilor, dar şi al universităţilor, care vin cu oferte tot mai accesibile pentru atragerea studenţilor români, iar vârsta elevilor care deja ştiu că vor să plece este tot mai mică.
Anual, cam 6.000 de tineri români care trec pe la RIUF ajung să şi studieze într-o universitate străină, astfel că interesul instituţiilor de învăţământ începe să crească. Numai la această ediţie a RIUF, 20 de universităţi străine noi au venit pentru prima oară în România. Acestea ajung la Bucureşti datorită recomandărilor pe care le-au primit de la universităţile partenere, care deja au studenţi români.
”Ediţia aceasta aduce peste 100 de expozanţi, universităţi din 15 ţări precum: Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Australia, care vin să îşi prezinte programul de studii pentru cei interesaţi”, a explicat Ruxandra Zaharia, marketing&PR manager al evenimentului.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
6 iunie - Maratonul Energiei
Studenţii români preferă, în general, ţări precum Marea Britanie, Olanda sau ţările nordice, pentru prestigiul universităţilor de acolo, pentru stilul de viaţă, dar şi pentru programul de studii, care îmbină partea teoretică cu partea practică.
”De asemenea, ei caută studii în Statele Unite ale Americii. Din ce în ce mai mulţi vor să trăiască acel vis american pe propria piele. În continuare observăm o uşoară creştere a numărului de studenţi care vor să plece la studiu în străinătate”, a spus Ruxandra Zaharia.
Pe de altă parte, organizatorii spun că au sesizat şi un interes mai important pentru universităţile din România, în special pentru universităţile mari, de top, cum ar fi Universitatea Bucureşti, Universitate Babeş-Bolyai, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, Cluj-Napoca sau Iaşi.
Posibilităţile de practică şi taxele de şcolarizare, cele mai importante criterii pentru studenţii români
Atunci când aleg unde să plece, studenţii români ţin cont de mai multe aspecte, dar este foarte important pentru ei ca facultatea pe care o aleg să aibă o experienţă şi o istorie în spate, precum şi programul de studiu.
”Mai ales cei din generaţia de acum îşi doresc să îmbine partea teoretică cu cea practică şi caută să poată pune în practică tot ce învaţă, inclusiv la programele de studiu din România. La toate astea se adaugă şi costurile, care sunt foarte importante, chiar dacă sunt costuri suportate de părinţi. Ei aleg, de regulă, ţările care le oferă surse de finanţare alternative. De asta, pe primul loc este Marea Britanie, care oferă un împrumut guvernamental care poate acoperi chiar toată taxa de studiu. În Olanda este la fel, iar în ţările nordice taxa de şcolarizare este zero”, a explicat Ruxandra Zaharia.
Interesul elevilor români pentru universităţile străine începe din primii ani de liceu
Ofertele educţionale din străinătate prezintă interes încă din primul an de liceu, cei decişi să studieze în străinătate dorind să afle din timp despre toate posibilităţile pe care le au pentru a putea să-şi facă planuri.
O elevă de clasa a XI-a din Galaţi a venit la Bucureşti special pentru a cunoaşte oferta câtor mai multe universităţi din străinătate, fiind hotărâtă să părăsească România imediat după absolvirea liceului.
”Sunt foarte sigură că nu vreau să strau în România, pentru că am mult mai multe oportunităţi în afară, deşi consider că aş putea să fac universitatea afară şi să mă întorc pentru un master la Cluj sau la Bucureşti. Mi-ar fi bine şi aşa, dar am o soră care studiază în afară şi am aflat foarte multe detalii şi am fost chiar şi la ea, în Olanda, la Haga. Am avut ocazia să stau două săptămâni acolo, am fost şi la cursuri pentru a vedea cum se lucrează într-un mediu internaţional, cum sunt profesorii. Mi s-a părut foarte interesantă relaţia dintre profesori şi studenţi, pentru că este una foarte amicală, iar orele de curs m-au impresionat foarte tare, pentru că au laptopuri şi totul se face pe laptop, ceea ce la noi nu prea se face”, argumentează eleva.
Ar fi interesată să studieze management hotelier sau relaţii internaţionale şi, deşi Olanda este în topul său, este deschisă şi pentru universităţi din alte ţări.
”M-ar interesa şi alte ţări, nu doar Olanda. M-ar interesa Franţa, Elveţia, însă costurile sunt prea mari şi eu cred că înveţi aceeaşi materie şi în Elveţia, şi în Olanda sau Danemarca, Norvegia, Suedia. Adică în Olanda plăeşti 8.000 de euro pe an, pe când în Elveţia, pentru acelaşi profil, plăteşti 30.000 de euro doar pentru un semestru, iar materia este aceeaşi”, a explicat tânăra.
Pe de altă parte, mama ei recunoaşte că nu este pregătită financiar pentru niciuna dintre variante, însă spune că o va susţine oricum.
”Mai vindem ceva. Este foarte greu cu doi copii în afară, dar amândouă trebuie să aibă aceleaşi oportunităţi. Suntem părinţi şi trebuie să facem absolut totul pentru copiii noştri, pentru că nu poţi să le tai aripile”, a spus femeia.
Gabi este elev în clasa a X-a şi a venit la RIUF cu alţi colegi pentru a vedea care-i sunt opţiunile după terminarea liceului.
”Sunt interesat de ţări ca Belgia şi Regatul Unit, pentru că acolo văd că sunt posibilităţi mult mai variate decât aici, Dacă nu o să am posibilitatea să merg acolo, cred că ar fi ok să studiez şi la Politehnică sau la Universitatea Bucureşti”, a spus tânărul.
Colega sa, Raluca, este printre puţinii elevi care nu visează să plece din ţară pentru că vrea să facă Medicină şi consideră că poate face acest lucru la cel mai înalt nivel şi aici.
”Am venit la târg ca să mă orientez puţin, pentru că totuşi la Medicină se intră foarte greu şi cred că ar trebui să am şi alte opţiuni”, a explicat ea.
Anca vrea să studieze limbi străine, fiind pasionată de japoneză. Spune că a găsit o variantă la una dintre universităţile particulare din Bucureşti, dar ia în calcul şi ofertele universităţilor străine.
”De plecat în străinătate, încă nu ştiu. De asta am venit. Mă mai gândeam la Artă şi design şi am găsit ceva la Universitatea din Lincoln”, a spus fata.
Colega ei spune că vrea să studieze Regie şi, deşi e doar în clasa a zecea, a început să studieze variantele pe care le are în Statele Unite sau Australia, dar la fel de interesată este şi de universităţile de profil din Europa, mai ales că taxele sunt ceva mai mici.
”Eu vreau să studiez Regie şi vreau să ies din ţară, pentru că nu am prea găsit la noi. În special mă uitam la America şi Australia, pentru că acolo pot să profesez şi să mă lansez mai repede în domeniul acesta. Acum am văzut că Lincoln are Film& Television şi aş vrea să mai caut variante în Europa, pentru că e mai aproape, iar taxele nu sunt atât de mari. În America am văzut primele 10 universităţi şi ar fi vorba de vreo 40.000 de dolari pe an şi nu cred că ai mei şi-ar permite o asemenea taxă. Am văzut că în Europa taxele sunt mai acceptabile”, a spus ea.
Maria, elevă în clasa a IX-a, studiază oferta educaţională împreună cu mama ei. Deşi abia a intrat la liceu, este sigură că facultatea nu o va face în România.
”Este vorba de sistem, pentru că are impresia că merge la şcoală să se întâlnească cu pereţii, pentru că nu există acea apropiere a profesorului de elev. Copiii vor să înveţe, au început să facă o clasificare a materiilor care plac sau nu, în funcţie de profesori, ceea ce nu e normal. O susţin cu toată puterea mea, pentru că, probabil, de la mine a luat obiceiul acesta de a încerca să treacă peste graniţe, să facă altfel. Eu sunt într-un domeniu în care ajung să merg în străinătate, la alte firme, văd cum se lucrează acolo, văd cum văd ei lucrurile, care sunt perspectivele, cum trăiesc şi când mă întorc în România îmi dau seama că îmi doresc aşa ceva pentru copilul meu”, a explicat mama Mariei.
Deşi nu s-a interesat încă de costuri, ştie că nu este pregătită financiar, însă ”părinţii încearcă să treacă peste tot şi să îşi susţină copilul”.
Maria spune că e posibil că opţiunile ei să se schimbe până va termina liceul, însă în prezent este interesată de bio-chimie şi, pe locul doi, criminologie.
”Sunt foarte multe universităţi şi mi-au plăcut toate. Vreau să plec din ţară pentru că sistemul nu îmi place. Nu mi se pare că există apropierea aceea profesor - elev şi respectul. Adică de ce respectul trebuie să vină doar din partea mea şi nu şi din partea profesorului? Plus că nu mi se pare normal să înveţi de frică sau doar pentru note, pentru că înveţi pentru tine”, a explicat tânăra.
Andrei este student la o Universitate din Rotterdam şi a venit la RIUF pentru a prezenta oferta universităţii sale şi pentru a le explica viitorilor studenţi ce oportunităţi au, dar şi la ce costuri ar trebui să se aştepte.
”Mulţi studenţi nu ştiu încă diferenţa dintre cele două tipuri de universităţi din Olanda, cele de research şi cele de applied science şi am observat că foarte mulţi români sunt interesaţi de applied sciences, pentru că pune mult accent pe partea practică. Cei care vin sunt foarte interesaţi de ce lucruri aplicate poţi să faci, în ce fel de proiecte pot să se implice sau cu ce companii ar putea colabora”, a spus Andrei.
El a precizat că taxa de studiu la universitatea sa este în jur de 2.000 de euro pe an, iar chiriile în Rotterdam sunt cuprinse între 300 şi 450 de euro pe lună pentru camerele studenţeşti.
”Eu aş spune, din experienţele mele, că 700 - 800 de euro sunt suficienţi şi pentru cazare, şi pentru mâncare, dar şi pentru ieşit la o bere sau un suc, dar aici depinde şi de fiecare”, a concluzionat el.
Vlad este coordonatorul din Marea Britanie al Ligii Studenţilor Români din Străinătate şi, din experienţa sa de student, a constatat că cel mai important avantaj pe care îl ai când studiezi în alt sistem decât cel românesc este că profesorul nu te presează şi te face să înveţi pentru tine şi pentru că îţi place, nu pentru că trebuie să treci exemanul.
”Am ştiut mereu că locul meu este undeva în afară, pentru că am călătorit destul de mult când eram mic, am văzut mereu alte puncte de vedere şi m-am identificat foarte bine cu mentalitatea oamenilor din UK. M-aş întoarce în România dacă salariul ar fi pe măsura competenţelor. Eu nu spun că cei din România nu sunt bine pregătiţi. Poate că sunt chiar mai bine pregătiţi decât mine, care fac trei materii, însă cele trei materii sunt foarte bine aprofundate. Deci m-aş întoarce în România şi aş face o schimbare în România”, a mărturisit tânărul.
De altfel, întrebat ce le spune tinerilor care vor să plece din ţară şi care trec pe la standul lor, Vlad a răspuns fără să se gândească: ”Plecaţi, educaţi-vă şi după, reveniţi şi faceţi o schimbare!”.
Voluntariatul, criteriu la admitere
La University of Birmingham studiază în prezent 127 de studenţi români. Pentru a aplica la această universitate, candidaţii români trebuie să aibă o notă peste 8 - 8,50 la bacalaureat, să aibă un atestat de limbă engleză, dar şi să fi făcut voluntariat.
”Avantajul este că toţi studenţii străini care vin în Marea Britanie îşi pot face acel împrumut de 10.000 de lire pe an. Taxele de studiu sunt de 9.000 de lire anual, la care se adaugă, între 7.000 şi 10.000 de lire pe an, costurile de cazare în campus. Dacă studentul preferă să stea cu chirie în afara campusului, atunci costurile vor fi şi mai mari”, a explicat reprezentanta universităţii.
Simona Lungu, specialist în marketing al unei firme care asigura consiliere gratuită elevilor în cadrul RIUF, a explicat că cele mai accesibile universităţi sunt cele din Danemrca, Suedia şi Scoţia, pentru că taxa de şcolarizare este zero. Apoi, mai sunt ţări unde se poate studia cu taxă de şcolarizare mai redusă, de exemplu în Olanda, taxele fiind cam de 2.000 de euro pe an la universităţile de ştiinţe aplicate, la fel şi în Belgia, Germania sau Franţa, dacă este vorba de universităţile de stat.
”Studenţii români ar mai putea să studieze şi în Marea Britanie, aici sunt costuri de 9.000 de lire pe an, dar pot beneficia de împrumutul guvernamental pe care îl restituie după finalizarea studiilor”, a explicat ea.
Condiţiile de admitere diferă de la o ţară la alta. De regulă, în Marea Britanie se ia în calcul nota de la bacalaureat şi se cere un atestat de limba engleză. În Danemarca, în schimb, nu se cere nota de la bacalaureat, dar au un proces de selecţie mai complex, iar dosarul de admitere necesită mai multe documente. În Olanda, condiţiile diferă de la o universitate la alta şi e posibil ca unele să mai ceară un portofoliu.
Ea a mai atras atenţia celor care vor să aplice la universităţi de top, spunându-le că au nevoie de note foarte mari la bacalaureat, adică peste 9 sau chiar peste 9,50.
”De la un an la altul cresc numărul de participanţi şi de universităţi interesate de selecţia de studenţi din România şi, din ce am observat, elevii români optează din ce în ce mai mult pentru studiul în străinătate, pentru că a devenit o variantă din ce în ce mai accesibilă. Sunt împrumuturi, burse sociale, burse de merit şi e o opţiune pe care o iau în considerare destul de mulţi”, a mai spus Simona Lungu.
Dincolo de taxe şi de eforturile financiare, tinerii români, susţinuţi de părinţi, încep să pună tot mai mult accent pe abilităţile practice pe care le pot dobândi în tipul studiilor universitare, pe facilitarea accesului la stagii de practică în marile companii şi pe şansele pe care le vor avea după finalizarea studiilor şi astfel, vârsta la care ei încep să îşi dea seama că sunt foarte atraşi de universităţile străine şi că nu vor rămâne în ţară, este din ce în ce mai mică.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
