Virginia Mărăcine este, în viaţa de zi cu zi, profesor universitar doctor la Academia de Studii Economice, Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică, iar, în afara programului, este voluntar SMURD. A venit în această echipă medicală cu gândul că lumea poate fi salvată.
Printre voluntarii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) se află şi Virginia Mărăcine, profesor universitar la Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică din cadrul ASE. Ea spune că vârsta în voluntariat este mai puţin importantă.
"Apropo de vârstă. Pentru noi, voluntarii, cea mai importantă vârstă este cea psihologică şi cea a sufletului, nu cred că depăşim vârsta de 18 ani din acest punct de vedere. Şi asta ne-a făcut să venim aici, credem că lumea poate fi salvatată. Ne culcăm şi ne sculăm în fiecare zi cu acelaşi gând, lumea poate fi salvată. Am venit pentru că fiecare dintre noi ne-am confruntat cu situaţii de urgenţă, ai noştri s-au confruntat cu situaţii de urgenţă şi, din ce în ce mai mult, societatea în care trăim este una riscantă. Ne-am apucat să învăţăm. Avem 240 de ore de făcut până când domnul doctor Arafat şi colegii lui să ne repartizeze pe ambulanţe sau pe maşini de stingere sau pe maşini de descarcerare sau pe maşinile CBRN (destinate intervenţiei în cazul accidentelor nucleare, biologice, chimice si radiologice şi pentru decontaminarea personalului de interventie şi a celui afectat, n.r.). În aceste 240 de ore chiar învăţăm. Obiectivul nostru este să ştim pe dinafară, cu ochii închişi, echipajele cu care vom lucra, să putem ajuta pe cei care sunt la risc. Asta facem acum. Chiar învăţăm, chiar ne rupem din timpul liber. Respectul meu este şi mai mare pentru colegii foarte, foarte tineri, care, printre teme, vin aici să înveţe, pentru colegii care muncesc şi apoi vin aici, printre orele de serviciu, să înveţe şi fac tot posibilul ca în orele petrecute acolo să înveţe. Mă uit la colegii mei şi cred că societatea noastră are multe şanse", spune profesorul universitar.
Virginia Mărăcine povesteşte că prima dată când a acordat primul ajutor a fost în urmă cu 20 de ani.
"Pe 21 decembrie se împlinesc 20 de ani de când eu am fost obligată să resuscitez un copil de trei ani şi jumătate, care a intrat brusc în comă, fără niciun accident, fără nimic. A trebuit să resuscitez acel copilaş, habar nu aveam dacă fac bine ce fac, dar acum îmi dau seama că jumătate din ceea ce am făcut era corect. Viaţa acelui copil a depins şi de mine. Sunt 20 de ani de atunci, acum 20 de ani, prima ambulanţă pentru acel copil a sosit după 90 de minute, 90 de minute în care o familie întreagă a murit şi a înviat de nu ştiu câte ori. A trebuit să facem faţă acelei situaţii de urgenţă. Dacă acum o situaţie de acel gen ar apărea în viaţa mea sunt pregătită să-i fac faţă, pentru că am participat în această vară la cursurile oferite de IGSU. Cu cât mai mulţi dintre noi, dintre studenţii mei, vom fi pregătiţi să oferim ajutor de urgenţă în orice situaţie, va fi mai bine pentru societate. Toţi cei 23.000 de studenţi ai ASE vor învăţa să facă faţă unei situaţii de urgenţă. Cred că toţi am trecut printr-o situaţie de urgenţă. Că ne-am implicat, că nu ne-am implicat, important este să ştim să nu facem mai mult rău. Este primul lucru pe carel-am învăţăt la curs. Dacă nu ştii, mai bine suni la 112. Aceasta este frumuseţea şi importanţa acestui program, să ne înveţe pe noi, oamenii obişnuiţi, care putem trece oricând prin astfel de situaţii, să facem cursul şi să fim voluntari", a adăugat profesoara Mărăcine.
"A crea o echipă de voluntari în domeniul medical este o provocare. Se face recrutarea, apoi selecţia candidaţilor, pregătirea. Acum au uniforme. Este un moment important. Uniforma are o semnificaţie importantă, pe de o parte recunoaştere, apoi integrare, responsabilitate. Şi militarii sunt îmbrăcaţi la fel şi doctorii la fel, ceea ce le permite să joace pe picior de egalitate cu cei care participă la intervenţii zi de zi. Au avut curaj să lase deoparte un anumit confort, să se pregătească. Îmbrăcând această uniformă vin să ajute şi alţi oameni, mai ales că fac o acţiune voluntară. Este un început bun prin această echipă", spune şeful IGSU.
Criteriile pentru a intra în echipa de voluntari SMURD a IGSU nu sunt greu de respectat, dar pregătirea este riguroasă, precizează Ovidiu Vasilică.
"Am impus un anumit dosar, condiţii psihologice, medicale. Cei sub 18 ani trebuie să aibă acordul părinţilor. Nu este un proces foarte complicat, mai complicată este partea de pregătire, de a învăţa, sunt necesare 240 de ore de pregătire", a adăugat şeful IGSU.
În cadrul IGSU există, la nivel naţional, peste 100.000 de voluntari.
"La nivel naţional sunt în prezent în jur de 3.700 de servicii voluntare pentru situaţii de urgenţă. Vorbim mai puţin de partea medicală, vorbim şi de incendii, dezastre, inundaţii, cu aproape 7.000 de oameni care sunt plătiţi şi, la nivel naţional, 104.000 de voluntari. Această cifră o avem inventariată. Pe partea medicală, lucrurile trebuie dezvoltate", a mai spus generalul Vasilică, şeful IGSU.
La rândul lui, Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), spune că voluntarii vor lucra în echipe.
"Voluntarii vor lucra în echipe, vor avea un rol, vor avea sarcini. Un voluntar poate avea pregătirea similară unei persoane angajate. Voluntarul dedică timpul liber societăţii. Societatea depinde de voluntari în foarte multe ţări. Pasul făcut de IGSU către recrutare generală de voluntari, şi nu doar militari, este foarte important. Sunt încurajaţi elevii şi studenţii să facă voluntariat. În viitor va fi un impact important. Vom avea o comunitate pregătită, acum abia vedem începutul, fiind făcute foarte amănunţit contracte de voluntariat, cu îndatoriri, cu pregătire, cu formare oficială Vom avea un program de calitate pentru România", a spus Arafat.
Întrebat dacă poate fi făcut voluntariat şi în spitale, Arafat a spus că ar fi necesar, dar în România pun piedici juriştii.
"Voluntari în spitale am folosit câţiva, ei pot merge să ajute, să facă masaj cardiac la stop, foarte mult ar putea să ajute bolnavii în spitale. Din păcate, unii jurişti au început să-i blocheze, ei nu înlocuiesc medicul, dar pot avea sarcini precise. De exemplu, Marea Britanie are bancă de voluntari pentru spital, lipseşte asistenta - are asistent voluntară. Trebuie să tindem spre acest ţel, să găsim soluţii pentru el. Voluntarul este la fel de important pe ambulanţă, la pompieri, în descarcerare şi în spitale. Acum creăm un corp de voluntari ai IGSU, în situaţie de dezastru ne putem baza pe oameni instruiţi, care au parcurs pregătirea de bază. Mai sunt voluntarii care vin din altruism, dar nu putem face prea mult, nu pot fi parte din echipele noastre. Trebuie să fim mai deschişi şi pentru voluntariatul din spitale. Spitalele trebuie să înţeleagă că voluntarii sunt o mină de aur. Pot fi de mare folos, acum sunt câţiva în spitalele de copii", a adăugat şeful DSU.
El a precizat că, la nivelul IGSU, corpul de voluntari SMURD are deja 730 de persoane.
"În fiecare judeţ ar fi nevoie măcar de 120-150 de oameni, o cifră logică. Pe plan naţional sunt cinci mii - şase mii de oameni care trebuie recrutaţi. Recrutarea şi pregătirea voluntarilor este un proces continuu", a mai spus Raed Arafat.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
