Profesorul Otto A. Smiseth este fostul şef al Diviziei de Boli Cardiovasculare şi Pulmonare a Spitalului Universitar din Oslo, una dintre cele mai mari divizii de acest fel din Europa, fost preşedinte al Comitetului de Educaţie al Societăţii Europene de Cardiologie. Profesorul a decis să adauge la cariera sa medicală impresionantă un Master în Administrarea Sănătăţii şi a realizat un ghid practic pentru şefii de spitale: “Managing a Hospital – How To Succeed as a Clinical Leader in the Post – Pandemic Age”. Profesorul a explicat într-un interviu acordat News.ro ce înseamnă pentru el experienţa în managementul de sănătate dar şi cum anume poţi conduce eficient un spital. Experienţa clinică nu este suficientă pentru a putea conduce un spital, spune profesorul. “Trebuie să înţelegem şi oamenii, finanţele şi modul în care sunt organizate serviciile”, mai spune acesta.
Prof. Smiseth: Ascultaţi pacienţii şi angajaţii, simplificaţi procedurile administrative şi îmbunătăţiţi continuu serviciile
"Deşi am fost în primul rând cardiolog clinician şi cercetător, am absolvit un masterat în administrarea serviciilor de sănătate înainte de a ocupa prima mea funcţie de conducere. Acesta mi-a oferit o bază solidă şi valoroasă în domeniul managementului. Expertiza clinică, de una singură, nu ne pregăteşte să conducem o organizaţie, fie ea mică sau mare: trebuie să înţelegem şi oamenii, finanţele şi modul în care sunt organizate serviciile. Pregătirea formală în management este valoroasă, deşi absolvirea unui program complet de masterat nu este esenţială.
Administrarea eficientă a unui spital începe cu siguranţa pacienţilor, empatia şi respectul. Calitatea trebuie demonstrată prin date privind rezultatele medicale, care să reflecte îmbunătăţirea stării de sănătate, conformarea şi respectarea ghidurilor clinice. Ascultaţi pacienţii şi angajaţii, simplificaţi procedurile administrative şi îmbunătăţiţi continuu serviciile. Un management bun se reflectă în rezultatele clinice, experienţa pacienţilor, implicarea personalului, eficienţa circuitelor pacienţilor şi controlul financiar", a explicat profesorul.
Profesorul Otto Smiseth oferă o viziune şi asupra modului în care poate fi gestionat eficient un spital din punct de vedere financiar: un bun management al structurii personalului, al costurilor procedurilor şi veniturilor, dar şi al modului în care funcţionează sistemul de decontare a serviciilor medicale. Trebuie identificate sectoarele care funcţionează ineficient, precum spitalizările inutile, de exemplu.
"Principiul meu financiar este următorul: preluaţi controlul asupra finanţelor, în loc să lăsaţi finanţele să vă controleze. Cunoaşteţi-vă activitatea clinică, structura personalului, costurile procedurilor şi veniturile, folosind date exacte şi actualizate frecvent. Înţelegeţi sistemul de decontare a serviciilor medicale: tratarea unui număr mai mare de pacienţi nu îmbunătăţeşte automat situaţia financiară dacă cheltuielile cresc mai repede decât veniturile.
Înainte de a impune reduceri nediferenţiate ale cheltuielilor, abordaţi ineficienţele: pregătirea necorespunzătoare înainte de internare, timpii de aşteptare din interiorul spitalului, sistemele deficitare de programare şi spitalizările inutile.
Extindeţi serviciile ambulatorii şi intervenţiile chirurgicale cu externare în aceeaşi zi, acolo unde este adecvat şi sigur. Atunci când spitalele planifică construirea unor clădiri noi, ar trebui să încerce să dedice cât mai multe dintre acestea intervenţiilor şi operaţiilor chirurgicale care permit externarea în aceeaşi zi", a spus profesorul.
Ce împiedică un spital să intre în faliment? Un spital trebuie să aibă venituri suficiente pentru a-şi acoperi costurile, spune profesorul Otto Smiseth. Situaţia financiară a unui spital trebuie în permanenţă ţinută sub control, mai recomandă acesta.
"Conducerea trebuie să monitorizeze permanent situaţia financiară şi să intervină din timp atunci când apar deficite, prin reducerea cheltuielilor inutile, îmbunătăţirea eficienţei şi creşterea veniturilor, acolo unde este posibil. Dacă furnizarea unor îngrijiri adecvate pacienţilor continuă să coste mai mult decât finanţarea disponibilă, proprietarul spitalului sau autoritatea finanţatoare trebuie să asigure fonduri suplimentare ori să accepte modificări ale serviciilor oferite. Împrumuturile, de unele singure, nu rezolvă un deficit persistent.
De asemenea, trebuie să reţinem că noile clădiri sau echipamentele costisitoare reprezintă o cheltuială, uneori una foarte mare, deoarece este necesară constituirea unui fond de rezervă pentru înlocuirea activelor, astfel încât clădirile şi echipamentele să fie menţinute în stare bună şi să poată fi înlocuite atunci când se strică. Prin urmare, primirea unor echipamente scumpe sub formă de donaţie privată poate genera costuri foarte mari, deoarece este necesară constituirea unui fond de rezervă pentru acestea, acoperirea cheltuielilor de întreţinere şi, în cele din urmă, a costurilor de înlocuire", a explicat profesorul.
Cum trebuie să procedeze un bun şef de secţie? Are o bună comunicare cu membrii echipei, dezvoltă secţia, recunoaşte meritele celor care îşi fac bine munca şi implică angajaţii în luarea deciziilor dar şi monitorizează în acelaşi timp modul în care oamenii duc la bun sfârşit sarcinile pe care le au.
"Un şef de secţie bun dezvoltă serviciile şi oamenii, stabileşte obiective clare şi obţine îmbunătăţiri. Fiţi prezenţi în secţiile clinice, ascultaţi, recunoaşteţi meritele celor care îşi fac bine treaba şi implicaţi angajaţii în luarea deciziilor. Trataţi oamenii corect şi cu respect. Delegaţi responsabilităţi colegilor competenţi, oferiţi îndrumări clare şi asiguraţi monitorizarea îndeplinirii sarcinilor, păstrându-vă în acelaşi timp responsabilitatea finală. În cele din urmă, succesul dumneavoastră depinde de cât de bine interacţionaţi cu angajaţii", a explicat pentru news.ro profesorul Otto A. Smiseth, fostul şef al Diviziei de Boli Cardiovasculare şi Pulmonare a Spitalului Universitar din Oslo.
INFO PLUS
Prof. Otto Smiseth a fost prezent la Conferinţa Institutului de Boli Cardiovasculare din Timişoara - "Update Meeting 2026, Timişoara CardioCulture", un eveniment care a vizat schimbul de experienţă între profesionişti, dar şi cele mai noi direcţii de prevenţie, diagnostic şi tratament al bolilor cardiovasculare. Evenimentul a fost coordonat de Prof. Univ. Dr. Dan Gaiţă, directorul Departamentului de Cardiologie şi Prof. Univ. Dr. Constantin T. Luca, managerul Institutului.
Prof. Otto A. Smiseth este fostul şef al Diviziei de Boli Cardiovasculare şi Pulmonare a Spitalului Universitar din Oslo, una dintre cele mai mari divizii de inimă şi plămâni din Europa, medic al regelui Harald al V-lea între 2007 şi 2020. Profesorul Otto Smiseth reprezintă o autoritate mondială în fiziologie cardiacă şi insuficienţă cardiacă, fost preşedinte al Comitetului de Educaţie al Societăţii Europene de Cardiologie. Profesorul a adăugat la cariera sa medicală un Master în Administrarea Sănătăţii. Este autor al ghidului "Managing a Hospital - How To Succeed as a Clinical Leader in the Post - Pandemic Age", un ghid practic pentru şefii de spitale. Ideile de bază sunt acelea că un spital poate fi sigur, eficient şi centrat pe pacient. Siguranţa acestuia trebuie să fie pe primul loc, calitatea dovedită prin date, empatia, mai puţină birocraţie pentru medici, finanţele sub control. Şi, nu în ultimul rând este extrem de importantă arta de a decide, de a delega şi de a conduce oameni.
Medikatv.ro
