Primăria Capitalei va demara „evaluarea vizuală rapidă” în toamna acestui an a 10.000 de clădiri din Bucureşti construite înainte de 1977 care au cel puţin trei etaje şi cu mai mult de 10 locuinţe a precizat directorul executiv al Administraţiei Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) Răzvan Munteanu, după dezbaterea tehnică organizată vineri de către PMB pentru a stabili criteriile pentru zonele de intervenţie astfel încât să fie redus riscul seismic, felul în care se va derula campania de informare a cetăţenilor, cât şi felul în care vor fi împărţite responsabilităţile între PMB şi primăriile de sector. Muteanu a mai spus că evaluarea vizuală rapidă nu încadrează imobilul într-o clasă de risc seismic, ci ajută la prioritizarea expertizelor tehnice.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

„În acest moment evaluarea vizuală rapidă presupune să existe informaţii referitoare la cele 10.000 de clădiri care intră, conform legislaţiei actuale, în evaluare prioritară, clădirile P+3 care au mai mult de 10 locuinţe şi care au fost construite înainte de 1968, să vedem unde sunt situate în aşa fel încât să prioritizăm această evaluare rapidă. S-a discutat despre criterii, pentru că Bucureştiul este foarte mare. Realizarea acestei evaluări vizuale rapide trebuie să fie una partajată între PMB şi primăriile de sectoare. S-a discutat despre faptul că trebuie să existe date deschise şi a fost foarte bine că, în afară de instituţiile publice prezente, serviciile din Primărie care deţin datele oficiale, Universitatea tehnică şi MDLPLA care deţin date, au fost foarte multe organizaţii neguvernamentale care deţin date. În toamna acestui an vom avea cu siguranţă primele evaluări vizuale rapide. Zonele nu au fost stabilite astăzi. Au fost stabilite criteriile. Vom suprapune toate informaţiile pe care le-am colectat astăzi şi vom stabili şi zonele de intervenţie. Dar ca principiu se vor împărţi responsabilităţile între primăriile de sector şi Primăria Municipiului Bucureşti”, a explicat Răzvan Munteanu.

El a adăugat că a fost stabilit un calendar tehnic, „în aşa fel încât aplicarea criteriilor de prioritizare în zonele în care este făcută evaluarea rapidă, în lunile următoare, să treacă prin această etapă de consolidare a informaţiilor, de identificare şi punere pe hartă, de verificare a hărţilor oficiale, de asumare a Primăriei că acele clădiri deja expertizate sunt la adresa menţionată”.

„Ne-am stabilit un calendar de lucru cu echipele tehnice, iar din perspectiva Primăriei vor fi puse la dispoziţie toate informaţiile oficiale, în aşa fel încât să ştim unde sunt aceste clădiri, lucru foarte important tot despre hartă şi prioritizare, pentru că asta contează foarte mult. Clădirile înalte în zonă centrală la care facem referire atunci când vorbim despre clădiri potenţial vulnerabile. S-a discutat şi IGSU a adus foarte multe informaţii relevante despre traseele de bază şi traseele secundare care trebuie să fie accesibile către zonele de importanţă strategică în momentul unui seism, cum ar fi spitale, centre relevante pentru adăpost al sinistraţilor, în aşa fel încât să fie prioritizate şi traseele şi clădirile de-a lungul acestor trasee care nu sunt neapărat în zonă centrală. Un alt lucru pe care aş vrea să îl subliniez este că legea asigură predictibilitatea şi trasabilitatea acţiunilor, ceea ce este foarte bine. Facem evaluare vizuală rapidă, identificăm zone prioritare, stabilim clădirile vulnerabilie, facem evaluările tehnice şi apoi lucrările. Ceea ce este foarte important este că, deşi toate aceste acţiuni referitoare la evaluare, expertizare a clădirilor potenţial vulnerabile – şcoli, spitale, locuinţe ar fi trebuit să înceapă cel târziu la 1 ianuarie 2024, iată că PMB le începe la două zile după ce Guvernul a modificat ordonanţa”, a mai explicat Răzvan Munteanu. 

10 şantiere de consolidare, blocate din 2020 / O singură clădire finalizată, şi alte două în proces de recepţie

Directorul AMCCRS Răzvan Munteanu a explicat că din anul 2020, cele 10 şantiere de consolidare demarate au fost blocate, iar o singură clădire a fost finalizată, proprietarii mutându-se înapoi în apartamentele lor. El a mai spus că alte două clădiri sunt în proces de recepţie.

„În schimb, în cazul a 7 dintre cele 10 clădiri, deşi structura de rezistenţă a fost consolidată de către falimentata Companie Municipală de Consolidări, mai sunt de executat între 39-40% din lucrări. Aceste şantiere sunt încă blocate, în lupta juridică dintre AMCCRS şi lichidatorul judiciar care vrea să recupereze creanţele Companiei de Consolidări. În aceste condiţii, încrederea proprietarilor în capacitatea administrativă Primăriei Capitalei de consolida clădiri în termenele contractuale este scăzută”, a mai spus şeful de la AMCCRS, Răzvan Munteanu.

La rândul său, primarul general al Capitalei Nicuşor Dan a precizat că există voinţă din partea Guvernului de a aloca bani pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic din bugetul de stat, pe de o parte, şi prin PNRR, pe de altă parte. 

„A fost o discuţie tehnică între specialişti de la Primărie de la Ministerul Dezvoltării, de la Universitatea de Construcţii, de la ISU, de la mai multe primării de sector, mai multe organizaţii neguvernamentale care au activitate în acest domeniu pe tema cutremurelor. Vreau să spun două lucruri despre problema consolidării clădirilor cu risc seismic. În primul rând, este o problemă serioasă, în sensul că dacă vrei să rezolvi această problemă, trebuie să faci lucruri aşa cum se cade, adică să nu te duci pompieristic să mai consolidezi o faţadă. Asta înseamnă că trebuie să faci expertiză, trebuie să faci proiect tehnic şi execuţie. Dacă autoritatea publică face lucrurile acestea, atunci fiecare dintre aceste etape necesită achiziţie publică şi necesită timp. Al doilea lucru general pe care vreau să îl spun este că în sfârşit există bani. Există voinţa Guvernului, prin Ministerul Dezvoltării, de a aloca bani de la bugetul naţional pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic. Există PNRR care necesită o co-finanţare şi există un proiect derulat de MDLPA în care finanţarea este practic totală. Deci pentru cetăţenii mesajul este că, pentru o lungă perioadă de timp de acum încolo, consolidarea va fi gratuită şi ei vor trebui să apeleze la autorităţile locale, la primării, ca să îi ajute să facă documentaţia şi să meargă către această finanţare gratuită”, a afirmat Nicuşor Dan, la finalul dezbaterii de la PMB.

Edilul general a mai spus că „noutatea este că, pe bună dreptate, pentru a prioritiza unde intervine autoritatea locală, Ministerul Dezvoltării a elaborat nişte norme metodologice care spun că trebuie să facem mai întâi o evaluare preliminară”.

„Dacă vorbim la nivelul Bucureştiului, dacă ne referim numai la clădirile înainte de ’77 vorbim de 10.000 de clădiri. Deci înainte să decizi pentru care dintre clădiri te vei duce să faci expertizarea, ce spune metodologia Guvernului e că trebuie să te duci la toate dintre ele şi să faci, în baza unui normativ pe care MDLPA l-a stabilit, o evaluare preliminară cu specialişti care să spună mai multe date tehnice. Atunci, obiectul discuţiei noastre de azi a fost cum împărţim responsabilităţile între toţi actorii pe care i-am menţionat – PMB, primăriile de sector, minister, ISU, organizaţii neguvernamentale, factori tehnici, pentru ca această evaluare preliminară a tot ceea ce înseamnă clădiri cu risc seismic să aibă loc”, a completat Dan. 

Blocurile deja anvelopate termic sunt încadrate la risc seismic 3

Şeful Departamentului Urbanism şi Mobilitate Durabilă din cadrul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Bucureşti Bogdan Suditu a explicat, întrebat ce se întâmplă cu evaluarea, expertizarea în cazul blocurilor deja anvelopate termic, că ele sunt încadrate în risc seismic 3.

„Atunci când un bloc intră în reabilitare termică, el în spate trebuie să aibă expertiză tehnică ce ar fi trebuit să îl încadreze într-o clasă de risc seismic 3, ceea ce înseamnă că dacă ar fi fost în altă clasă de risc seismic nu ar fi trebuit să intre în anvelopare. Deci anveloparea se face doar pentru imobilele încadrate în risc seismic 3”, a spus Suditu.

Întrebat cândd va fi gata harta cu blocurile care trebuie consolidate pentru risc seismic şi cu zonele prioritare de intervenţie, directorul executiv al Administraţiei Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) Răzvan Munteanu a replicat: „Etapa unu este adunarea tuturor informaţiilor referitoare la clădirile care, conform legii, trebuie să facă subiectul evaluării rapide, deci P+3, 10 apartamente, construite înainte de 1978”.

„Există foarte multe resurse, trebuie să le testăm. Ne-am dat termen de o lună să adunăm toate informaţiile ca să avem harta clădirilor care intră în program. Peste o lună. În acelaşi termen, începem să testăm şi să introducem alte informaţii. Evaluările vizuale vor fi începute până în septembrie. Am avut un scenariu propus din partea colegilor ingineri care spunea că 100 de ingineri ar putea realiza în două luni şi jumătate evaluările acestor 10.000 de clădiri. Dar, dacă există resursă, probabil vor fi mobilizaţi mai mulţi ingineri. Într-o lună avem harta oficială a imobilelor care trebuie validate. În două, trei luni putem să avem harta cu toate zonele de acţiune, de evaluare vizuală rapidă”, a mai spus el. 

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.