În prima zi a noului an şcolar, nimeni nu mai ştie dacă şi în ce şcoli mai sună clopoţelul. În vreme ce unii profesori au anunţat deja că se raliază protestelor anunţate de sindicate, alţii sunt hotărâţi să meargă în clase, fără festivităţile de deschidere a cursurilor, la care altădată politicieni mai mari sau mai mici se înghesuiau, cu discursuri mobilizatoare pregătite din timp şi rupte, uneori, din alte timpuri. Profesorii acuză noile măsuri de austeritate, cei mai mulţi dintre directorii de şcoli tac strategic, conştienţi fiind că orice ar spune supără pe cineva, iar ministerul explică măsuri de unii aplaudate, de mulţi contestate. Între timp, tot mai mulţi părinţi constată, în propriile familii, două realităţi mai puţin discutate: printre copii, e tristeţe mare că s-a terminat vacanţa, iar anul acesta florile sunt mai scumpe ca oricând.
La acest început de an şcolar, marile federaţii sindicale din învăţământ rămân ferme pe poziţii şi organizează proteste în loc de festivităţi de bun venit pentru „boboci” şi de bun regăsit pentru elevii din clasele mai mari.
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” şi Federaţia Naţională Sindicală „Alma Mater” anunţă miting în Piaţa Victoriei, urmat de marş de protest până la Palatul Cotroceni.
„Această acţiune de protest este expresia nemulţumirii profunde a personalului din educaţie faţă de refuzul constant al Guvernului de a abroga prevederile din Legea 141/2025”, transmit sindicaliştii, criticându-l pe ministrul Educaţiei, Daniel David, pe motiv că „nici măcar în cel de-al doisprezecelea ceas nu recunoaşte problemele grave generate de decizii pripite luate de Guvern”
„Domnule ministru, recunoaşteţi public că aţi generat haos în învăţământ şi prezentaţi-vă demisia de onoare!”, cer sindicatele ministrului David.
Sindicaliştii prezintă, într-un comunicat dat publicităţii duminică, scuze tuturor cetăţenilor care vor fi afectaţi de blocajele rutiere generate de marşul lor.
Ei mai solicită asociaţiilor civice şi formaţiunilor politice care doresc să li se alăture la protest să nu o facă.
„Nu dorim şi nu vom permite ca protestul legitim al angajaţilor din învăţământ să fie instrumentalizat sau transformat într-o platformă pentru interese politice sau de altă natură. Ne dorim ca mesajele şi revendicările noastre să rămână clare şi nealterate. Acţiunea noastră este un demers strict profesional, care vizează exclusiv drepturile salariaţilor din învăţământ şi interesul sistemului educaţional”, se arată în documentul citat.
Nimic, concret, despre elevi, în mesajul dat de sindicatele din educaţie. Nimic despre ce îi aşteaptă pe cei mici, cum ar trebui să procedeze părinţii, despre ce ar trebui făcut pentru binele elevului, despre care legea învăţământului spune că se află în centrul actului educaţional.
„Rugăm părinţii şi elevii să înţeleagă importanţa luptei noastre şi să ne susţină, întrucât este în joc şi viitorul tinerelor generaţii care se formează şi se vor forma în sistemul educaţional. Vă rugăm să nu ne blamaţi pe noi pentru această decizie de a boicota prima zi de şcoală”, cam la atât se rezumă referirile dascălilor la copiii care luni încep un nou an de şcoală, pentru unii primul din viaţa lor.
Ministrul educaţiei îi invită pe oamenii din sistem să facă „echipă”
Despre copii vorbeşte însă ministrul Educaţiei, în mesajul său transmis cu ocazia a ceea ce poate fi cel mai „tulbure” început de an şcolar.
„Ca părinte şi ministru cred că şcoala este în primul rând a copiilor, aşa că îi aşteptăm luni, împreună cu părinţii. Cadrele didactice şi personalul auxiliar/administrativ îi vor primi în şcoli şi în clase. Dincolo de diverse nemulţumiri, de acordul sau dezacordul faţă de acţiunile sindicale, toţi profesorii au, la rândul lor, nu doar legal, ci mai ales moral, datoria faţă de elevi şi, aşa cum îi ştiu, sunt convins că o vor onora”, transmite Daniel David.
Ministrul îi invită pe oamenii din sistem să facă „echipă”.
„Să ne revedem cu toţii la şcoală, iar în paralel vă invit (şi am să invit formal reprezentanţii tuturor actorilor din educaţie) să facem echipă pentru a construi pe dificultăţile din prezent viitorul pe care îl dorim!”, transmite David.
Între multe vorbe goale şi o tăcere care spune mult
În timp ce sindicaliştii vorbesc despre „demnitatea” profesorilor care „nu este negociabilă”, puţini oameni din sistem au curajul să vorbească „pe persoană fizică” despre ceea ce se întâmplă în învăţământul preuniversitar la începutul noului an şcolar.
În majoritatea lor covârşitoare, directorii de şcoli tac. Pentru că ştiu că, orice ar spune, supără pe cineva, explică, off the record un profesor. Dacă sunt pro-minister, îşi supără colegii, iar dacă sunt de partea profesorilor nemulţumiţi, cred că îşi riscă posturile de conducere. Vorba românească „tăcerea e a mierea” se potriveşte de minune situaţiei.
Câteva cadre didactice au avut curajul de a-şi exprima punctul de vedere
Liviu Drăghici, profesor de liceu, distins cu Merito, spune că înţelege măsurile de reduceri de cheltuieli, dar critică atitudinea ministrului faţă de oamenii din educaţie.
Un alt profesor Merito, Cătălin Zaman, vorbeşte nu doar despre profesori, ci şi despre elevi.
„Elevii noştri nu au cum să fie fericiţi în aceste zile. În primul rând, bursele de excelenţă dispar. Prin urmare, nu este încurajată performanţa. Bursele de merit se reduc. Şi, mai mult, toată incertitudinea prin care trec nu e normală. Sunt elevi de clasa a IX-a, de clasa a V-a, de clasa pregătitoare, care meritau o primire frumoasă. Însă în unele şcoli nu vor primi nimic, vor merge direct în bănci, fără o întâmpinare măcar”, afirmă profesorul Cătălin Zaman.
Pe Facebook, o profesoară care susţine boicotul şi care a intrat în polemici online, povesteşte că „adversarii” cu care s-a contrazis dau recenzii proaste afacerii private pe care o are, deşi nu au avut niciodată de a face cu acel business. Pentru unii, acolo ajuns „argumentele”.
Realităţi despre care se vorbeşte puţin
Între timp, reorganizarea a peste 500 de unităţi şcolare îi bulversează pe unii mai mult decât pe alţii . iar cei mai bulversaţi sunt cei mici. Sunt locuri în ţară unde copii de şase-şapte ani se pregătesc de „navetă”: uneori, asta înseamnă mers pe jos câţiva kilometri către şi dinspre şcoală.
Alţii, mai fericiţi, nu trebuie să facă naveta. Trebuie doar să se „lupte” să priceapă arhaisme din texte pe care nu le înţeleg, pentru că, realmente nu au de-a face cu viaţa lor, cu viaţa românului din ultimii cel puţin 20 de ani.
Şi, între timp, tot mai mulţi părinţi fac constatări pe cât de pragmatice, pe atât de amare: e tristeţe mare printre copii să începe iar şcoala – era mai bine în vacanţă - iar florile s-au scumpit rău de tot.
„75 de lei buchetul la supermarket? Şi dacă-l iau şi doamna nu vine, e că am dat banii de pomană?” spune o mămică, debusolată în faţa dilemei generate de noile măsuri din sistemul de învăţământ şi de reacţiile sindicatelor.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.