Organizaţia Salvaţi Copiii România a inaugurat la Bucureşti Centrul de Consiliere şi Servicii Integrate pentru copiii refugiaţi din Ucraina şi părinţii lor. Copiii refugiaţi din Ucraina care frecventează şcoala au un risc mai mic de a se simţi singuri, însă ratele de înscriere la şcoală pentru copiii care au fugit din cauza războiului din Ucraina rămân îngrijorător de scăzute în Europa, arată datele recente ale unui raport internaţional Save the Children.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

La nivel naţional, au fost depuse până acum 3.036 de cereri de înscriere a copiilor refugiaţi din Ucraina în sistemul de învăţământ românesc, dintre care 972 sunt solicitări pentru înscriere preşcolari, iar 2.064 pentru elevi, arată datele Ministerului Educaţiei.

Mai mult de jumătate dintre copiii intervievaţi au considerat că situaţia lor s-ar îmbunătăţi dacă ar avea prieteni din comunitatea gazdă (57%), dacă ar avea posibilitatea de a face sport sau de  a-şi practica     hobby-urile (56%) şi dacă ar învăţa limba locală (54%). Băieţii declară, într-o proporţie semnificativ mai mare decât fetele, că îşi doresc să aibă prieteni în comunitatea gazdă (64% faţă de 52%, respectiv). Jumătate dintre copii au declarat că se simt mai neliniştiţi de când au fugit din Ucraina, această cifră ajungând la 78% în cazul copiilor de peste 16 ani. 

Salvaţi Copiii România şi-a diversificat programul destinat copiilor refugiaţi din Ucraina şi, dincolo de asistenţa umanitară imediată, a creat un program de incluziune educaţională pentru aceşti copii: astfel, 528 de copii sunt deja sprijiniţi prin programe de tip after-school în 13 şcoli, unde studiază, cu pedagogi ucraineni, potrivit programei din ţara lor şi învaţă limba română.

Gabriela Alexandrescu, Preşedinte executiv Salvaţi Copiii România, a declarat: „Copiii care fug din calea războiului sunt copii traumatizaţi, care trebuie să înţeleagă foarte repede că îşi abandonează casele şi, în cele mai multe dintre cazuri, şi taţii, pentru a-şi salva viaţa. Este un bagaj emoţional imens, de aceea redarea unui sentiment de normalitate, prin includerea în şcoli, în programe de terapie şi consiliere socială, este crucială. La fel de important, însă, este ca mamele lor, cu care cel mai adesea ajung în România, să primească informaţii clare despre pârghiile pe care le au pentru a se putea integra în România[. 

„În acest context în care sistemul public românesc a fost întins la nişte limite ale sale, eforturile pe care organizaţiile ca Salvaţi Copiii, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie şi alte organizaţii care au venit şi au construit servicii sociale sau de sprijin în locurile în care noi nu am mai putut, au făcut ca răspunsul României să fie mai mult decât decent, să fie un model şi mă bucur că am reuşit să ne mobilizăm atât de bine, noi ca ţară, noi ca oameni şi să mă bucură extrem de mult că cel puţin în această criză a refugiaţilor, noi românii am funcţionat ca o echipă şi s-a văzut.”, a adăugat Maria Mădălina Turza, consilier de Stat, Cancelaria prim-ministrului României, prezentă la eveniment.

De la debutul crizei umanitare din Ucraina, 2.914.304 de cetăţeni ucraineni au intrat pe teritoriul României şi până în prezent au fost depuse 4.391 de cereri de azil şi au fost emise 90.287 de permise de şedere pentru beneficiarii protecţiei temporare. 15.591.979 de persoane au părăsit teritoriul Ucrainei prin graniţele cu România, Polonia, Ungaria, Slovacia şi Moldova, dintre care aproximativ 45% sunt copii. Mulţi copii au fost martori la evenimente dureroase, fiind nevoiţi să îşi părăsească locuinţele şi să îi lase în urmă pe cei dragi. Guvernele ţărilor gazdă au un rol esenţial în sprijinirea copiilor, astfel încât probleme precum anxietatea şi nefericirea să nu se transforme în probleme de sănătate mintală pe termen lung.

În Centrul de consiliere şi servicii integrate Bucureşti a fost acordată asistenţă socio-umanitară pentru 7.136 de beneficiari, dintre care 3.581 de copii, constând în: consiliere socială, facilitarea accesului la servicii medicale, educaţionale, sociale, suport material şi financiar, consiliere psihologică, activităţi de coeziune socială şi activităţi educative – cursuri de limba română, activităţi de petrecere a timpului liber.

Înfiinţarea şi funcţionarea Centrului de Consiliere şi Servicii Integrate din Bucureşti sunt susţinute cu sprijin financiar din partea Ministerului Norvegian al Afacerilor Externe.

Totodată, separat de activităţile Centrului de Consiliere şi Servicii Integrate, Organizaţia Salvaţi Copiii a acordat asistenţă umanitară unui număr de 8.936 de copii şi 5.548 de adulţi în Gara de Nord, 1.857 de copii şi 740 de adulţi în Centrul de Proceduri şi Cazare pentru Solicitanţi de Azil, precum şi 11.413 copii şi 616 adulţi în centrul Romexpo.

În total, 36.446 de persoane au beneficiat de servicii în Bucureşti, dintre care 25.987 de copii şi 10.459 de adulţi.

Organizaţia Salvaţi Copiii România evaluează constant nevoile refugiaţilor ucraineni ajunşi din Ucraina pe teritoriul ţării noastre şi oferă asistenţă umanitară şi suport pentru acces la servicii de educaţie şi sănătate, după caz, la puncte de trecere a frontierei cu Ucraina şi Republica Moldova, în Centrele de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţi de Azil ale Inspectoratului General pentru Imigrări, în taberele de refugiaţi şi puncte de staţionare, precum şi în comunităţi rurale şi urbane în care copiii ucraineni şi părinţii lor locuiesc. De la declanşarea acestui război până în prezent, Salvaţi Copiii a sprijinit 215.682 de persoane, dintre care 117.695 de copii şi 97.987 de adulţi, cu materiale de strictă necesitate, suport emoţional, consiliere şi sprijin financiar.

Totodată, organizaţia şi-a extins intervenţia în sprijinul copiilor refugiaţi din Ucraina aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova unde a organizat două transporturi umanitare cu 505.200 de produse de primă necesitate, igienico-sanitare, pentru 42.000 de bebeluşi, copii de vârstă mică şi mame, a susţinut integrarea şcolară pentru 1600 de copii şi a donat două ambulanţe pentru oferirea de servicii socio-medicale mobile femeilor, gravidelor şi copiilor refugiaţi din Ucraina în Republica Moldova.

România şi Republica Moldova rămân  ţări aflate în prima linie a asistenţei umanitare pentru refugiaţii ucraineni. Raportat la numărul de locuitori, Republica Moldova este ţara din regiune ce găzduieşte cei mai mulţi refugiaţi, peste 90.000 din cele circa 600.000 de persoane care au intrat în ţară de la începutul războiului din Ucraina alegând să rămână pe teritoriul naţional moldovean, dintre care 42.637 sunt copii.

Organizaţia Salvaţi Copiii este activă în domeniul azilului încă din 1995, derulând o serie de proiecte ce oferă servicii educaţionale şi sociale adresate nevoilor specifice ale copiilor solicitanţi de azil şi refugiaţi, inclusiv minori neînsoţiţi şi persoane relocate, în vederea integrării lor sociale şi educaţionale. În cei 27 de ani de activitate în domeniul azilului, peste 9.200 de copii şi familiile acestora au beneficiat de activităţi zilnice, asistenţă financiară, consiliere socială şi psihologică şi suport material şi educaţional, în cele 5 centre regionale (Bucureşti, Galaţi, Rădăuţi, Şomcuta Mare şi Timişoara).

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.