Peste 110.000 de apeluri au fost înregistrate anul trecut la Telefonul Copilului, cu 24 la sută mai multe decât în 2016. Peste 80 la sută dintre abuzurile semnalate au fost în familie, săvârşite, în principal, de către unul dintre părinţi, iar abuzul emoţional a fost principala formă de abuz asupra copilului. În ceea ce priveşte bullying-ul, acesta a avut loc în principal la şcoală sau la grădiniţă (în peste 87 la sută dintre cazuri), online sau în spaţiul public, iar în 94 la sută dintre situaţii, agresorul a fost un alt copil.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Potrivit Asociaţiei Telefonul Copilului, în 2017 au fost înregistrate 110.699 de apeluri, cu 24,4 la sută mai multe decât în 2016. Anul trecut a fost primul în care abuzul emoţional a fost principala formă de abuz asupra copilului, în 34,81 la sută dintre cazuri, urmat de neglijenţă (30,52 la sută) şi molestare fizică (22,46 la sută).

Cei mai mulţi dintre copiii care au contactat Asociaţia Telefonul Copilului sunt preadolescenţi şi adolescenţi (64,72 la sută). Principale categorii au fost fete 13 - 15 ani (27,07 la sută), fete 10 - 12 ani (17,59 la sută), fete 16 - 18 ani (10,08 la sută), fete 6 - 9 ani (6,71 la sută), băieţi 13 - 15 ani (14,79 la sută), băieţi 16 - 18 ani (10,32 la sută), băieţi 6 - 9 ani (6,79 la sută) şi băieţi 10 - 12 ani (6,65 la sută).

Ei provin din familii nucleare (75,06 la sută), familii monoparentale (14,04 la sută), familii extinse (6,51 la sută) şi alte tipuri precum familii adoptatoare sau familii care au luat copii în plasament fără să existe grade de rudenie (4,39 la sută).

Cele mai multe cazuri provin din mediul rural (46,46 la sută), urmat de mediul urban (40,03 la sută). În 13,51 la sută dintre situaţii, cei care au apelat Telefonul Copilului nu au dorit să menţioneze mediul de provenienţă.

De asemenea, 76,93 la sută dintre copiii care au apelat Telefonul Copilului 116 111 au afirmat că persoanele cu care discută despre problemele personale sunt din afara familiei, în timp ce doar 11,55 la sută au afirmat că aceste persoane sunt din familie (părinţi, rude, fraţi, surori).

Mediul în care au avut loc abuzurile semnalate a fost în principal cel familial, în 80,84 la sută din cazuri, urmat de spaţiul public (11,63 la sută), la şcoală (4,90 la sută) şi alte medii (2,63 la sută). Părinţii au fost agresorii copiilor în 75 la sută din cazuri, un adult – 8,36 la sută, un alt copil – 7,72 la sută, o rudă a copilului – 2,45 la sută, sar şi alte categorii din care fac parte concubinul sau concubina, un profesor, asistent maternal sau personal al centrului de plasament.

„Anul trecut am observat o nouă tendinţă: copiii aşteaptă mai puţin ajutor de la autorităţi şi caută soluţii pentru a face faţă singuri situaţiilor dificile. Astfel, consultanţii Asociaţiei Telefonul Copilului au oferit cu precădere consiliere psihologică. Lucrăm, însă, în continuare în stransă legatură cu autorităţile pentru cazurile grave şi vom continua să semnalăm nevoia de intervenţie atunci când este cazul”, a declarat Cătălina Surcel, Director Executiv al Asociaţiei Telefonul Copilului.

În ceea ce priveşte bullying-ul, acesta a avut loc în special la şcoală sau la grădiniţă (87,62 la sută) şi în mediul online sau în spaţiul public (12,38 la sută). Principalul agresor în abuzul de tip bullying a fost un alt copil (94,41 la sută), dar în 3,4 la sută din cazuri a fost un profesor sau un alt adult în 2,19 la sută din cazuri. 91 la sută au fost copii cei care au sesizat situaţii de tip bullying şi 9 la sută au fost părinţi sau alţi adulţi.

Formele în care s-a manifestat fenomenul bullying au fost: insulte, jigniri, porecle, sarcasm în procentaj de 50, loviri, îmbrânciri în procentaj de 36 şi intimidare, denigrare, insulte cu privire la statutul social în procentaj de 14.

Potrivit Asociaţiei Telefonul Copilului, abuzul sexual a înregistrat o nouă tendinţă în ceea ce priveşte tipul agresorului. Astfel, 53,73 la sută dintre agresori sunt adulţi din afara mediului social al copilului, mai mult decât în 2016, când 28 la sută era înregistrat pentru acest tip de agresor. Cele mai multe dintre victime sunt fete, în 65,68 la sută dintre cazuri, cele mai multe din mediul rural (62,68 la sută). Grupele de varstă şi gen ale copiilor abuzaţi sexual sunt: băiat 6 - 12 ani (20,89 la sută), băiat 13 - 16 ani (13,43 la sută), fată 6 - 12 ani (32,83 la sută), fată 13 - 16 ani (32,85 la sută).

Cele mai multe dintre cazurile care au necesitat consilierea de lungă durată a specialiştilor se referă la consilierea psihologică şi juridică, respectiv 6.277 de cazuri, faţă de 4.277 de situaţii înregistrate în anul 2016, o creştere cu 46 la sută faţă de anul 2016.

Consilierea psihologică a fost solicitată în principal de copii, pentru dezvoltarea relaţiilor în familie (31,45 la sută), lipsa de încredere în sine, respectiv probleme legate de aspectul fizic în procentaj (31,34 la sută), (consumul de alcool, droguri şi tutun, dar şi probleme specifice adolescenţilor (29,76 la sută) şi disfuncţionalităţi în relaţionare (7,45 la sută).

Consilierea juridică a fost solicitată în principal de părinţi pentru probleme legate de familie (60,76 la sută), drepturile copilului (24,28 la sută) şi alocaţii / prestaţii sociale (14,96 la sută).

„2017 a fost primul an în care şi copiii au solicitat consiliere juridică privind aspecte legate de familie, într-un procentaj de 11,35 la sută: este vorba despre probleme legate de divorţul părinţilor, măsuri de combatere a violenţei în familie precum ordinul de protecţie şi ordinul de restricţie sau probleme legate de relaţiile extraconjugale ale unuia dintre părinţi”, mai spune Asociaţia.

Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în judeţele Vrancea, Constanţa, Teleorman, Vaslui, Buzau, Iaşi, Ilfov, Dolj, Neamţ, Bucureşti - Sector 2, iar cele mai puţine în judeţele Harghita, Bihor, Sălaj, Mehedinţi, Brăila, Tulcea, Satu Mare, Mureş, Suceava, Caraş-Severin.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.