Filiala Teritorială Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România îşi exprimă dezacordul faţă de generalizarea responsabilităţii arhitecţilor pentru disfuncţionalităţile din domeniul urbanismului şi consideră necesară o abordare echilibrată, care să reflecte complexitatea proceselor şi responsabilităţile tuturor celor implicaţi, în contextul declaraţiilor viceprimarului general Stelian Bujduveanu făcute în cadrul evenimentului „Oraşul meu, acasă şi la birou”.
Viceprimarul a declarat la evenimentul News.ro că „arhitecţii au creat un prejudiciu colosal în societate, făcând documentaţii strâmbe de urbanism, promovându-le în cadrul municipiilor şi apoi spunându-le beneficiarilor că primăria are ceva cu beneficiarul respectiv”.
OAR Bucureşti consideră că declaraţiile viceprimarului general Stelian Bujduveanu, prin care atribuie arhitecţilor, în mod generalizat, responsabilitatea pentru un „prejudiciu colosal” adus societăţii, sunt nejustificate şi pot afecta imaginea şi credibilitatea întregii profesii. Fără a contesta existenţa unor situaţii punctuale în care documentaţiile pot fi întocmite necorespunzător, subliniem că responsabilitatea pentru disfuncţionalităţile din procesele de urbanism, avizare şi autorizare nu poate fi atribuită unei singure categorii profesionale. OAR Bucureşti susţine abordarea acestor probleme prin dialog instituţional, responsabilitate reciprocă şi dezvoltarea unor standarde şi proceduri comune de lucru între arhitecţi şi administraţie.
„Considerăm însă important ca situaţiile individuale să fie analizate punctual, fără ca acestea să fie extinse asupra întregii profesii. Afirmaţia potrivit căreia arhitecţii ar fi creat un „prejudiciu colosal” societăţii poate conduce la o percepţie generalizată care nu reflectă diversitatea şi responsabilitatea practicii profesionale. Arhitecţii au un rol esenţial în dezvoltarea oraşului şi contribuie, prin activitatea lor, la calitatea mediului construit şi la protejarea interesului public.
În acelaşi timp, procesul de urbanism, avizare şi autorizare presupune colaborarea mai multor părţi şi responsabilităţi asumate de fiecare dintre acestea. Practicile neunitare de avizare, interpretările diferite ale legislaţiei, depăşirea termenelor legale şi lipsa de predictibilitate sunt dificultăţi cunoscute atât de arhitecţi, cât şi de administraţie şi beneficiari. Considerăm că aceste situaţii pot fi ameliorate printr-un dialog profesional constant şi prin dezvoltarea unor mecanisme comune de lucru”, a transmis OAR Bucureşti pentru News.ro.
Ordinul îşi reafirmă rolul de reprezentare şi susţinere a profesiei, precum şi disponibilitatea de a contribui activ la îmbunătăţirea relaţiei dintre arhitecţi şi administraţia publică.
În acest sens, Filiala OAR Bucureşti reiterează deschiderea de a colabora cu Primăria Municipiului Bucureşti, precum şi cu primăriile de sector, pentru elaborarea unor standarde comune şi ghiduri practice, care să clarifice cerinţele documentaţiilor, interpretarea reglementărilor şi procedurile administrative.
„Ne dorim să dezvoltăm, împreună cu reprezentanţii administraţiei, un cadru de dialog tehnic şi de consultare care să contribuie la creşterea predictibilităţii, reducerea blocajelor şi eficientizarea proceselor de avizare şi autorizare. Credem că arhitecţii şi administraţia sunt parteneri în dezvoltarea Bucureştiului, iar obiectivele noastre sunt comune: un oraş mai bine construit, proceduri mai clare şi proiecte realizate cu responsabilitate faţă de bucureşteni. OAR Bucureşti rămâne un partener deschis dialogului şi colaborării instituţionale, în beneficiul arhitecţilor, administraţiei şi tuturor celor care contribuie la dezvoltarea oraşului”, este poziţia OAR Bucureşti.
Medikatv.ro
