Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) cere Parlamentului şi Guvernului modificarea articolului din Codul Penal care pedepseşte zădărnicirea combaterii bolilor, magistraţii propunând, în actualul context epidemiologic, majorarea pedepselor pentru această infracţiune de la maxim doi la cel mult cinci ani de închisoare, dar şi introducerea de noi prevederi, conform cărora să fie pedepsită cu închisoarea nerespectarea măsurilor de izolare sau carantină sau infectarea altor persoane în urma acestei abateri.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
Solicitarea Asociaţiei Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor este făcută în contextul situaţiei de criză epidemiologică şi are rolul de a permite autorităţilor judiciare "să aplice în mod eficient dispoziţiile de drept penal în cazul încălcării măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase”, se arată într-un comunicat de miercuri al Asociaţiei.
 
Astfel, procurorii propun modificarea dispoziţiilor articolului 352 Cod penal în sensul în care infracţiunea de "nerespectarea de către o persoană suspectată de infectarea cu o boală infectocontagioasă a măsurilor de izolare la domiciliu sau carantină instituţionalizată precum şi a altor măsuri privitoare la prevenirea sau combaterea acestor tipuri de boli” să fie pedepsită cu închisoarea de la 1 la 5 ani.
 
Asociaţia propune, de asemenea, ca nerespectarea de către o persoană confirmată medical ca fiind infectată cu o boală infectocontagioasă a măsurilor de izolare la domiciliu sau carantină instituţionalizată, precum şi a altor măsuri privitoare la prevenirea sau combaterea acestor tipuri de boli ,să se pedepsească cu închisoarea de la 1 la 5 ani.
 
În plus, magistraţii propun ca, dacă aceste fapte au condus la infectarea unei alte persoane, pedeapsa să fie închisoare de la 2 la 7 ani, iar dacă numărul de persoane infectat este mai mare pedeapsa să fie majorată cu detenţie de la 3 la 10 ani. În cazul în care nerespectarea acestor măsuri privimd combaterea răspîndirii bolilor a dus la decesul unei persoane, asociaţia profesională a procurorilor propune ca fapta să fie pedepsită cu închisoarea de la 5 la 15 ani.
 
În plus, magistraţii propun pedepse şi pentru omisiunea de a divulga cadrelor medicale sau altor autorităţi competente în prevenirea şi combaterea bolilor infectocontagioase a unor informaţii esenţiale cu privire la posibilitatea de a fi intrat în contact cu o persoană suspectă sau confirmată ca fiind infectată cu o boală infectocontagioasă, respectiv informaţii privitoare la eventuale deplasări în zone aflate sub risc de astfel de epidemii, solicitând în acest caz sancţiunea cu închisoarea de la 1 la 5 ani, dar şi majorarea cu jumătate a limitelor de pedeapsă în cazul celor care infectează personal medical sau determină "reducerea în mod substanţial a capacităţii de funcţionare a unui spital sau a oricărei alte instituţii publice”. 
 
De asemenea, procurorii propun pedepse mai mari dacă răspândirea bolilor contagioase s-a făcut prin folosirea unui mijloc de transport în comun terestru, aerian sau naval, în acest caz limitele de pedeapsă urmând a fi majorate, conform propunerii, cu o treime.
 
Magistraţii au, de asemenea, propunerea ca, în cazul în care răspândirea bolilor s-a făcut din culpă, limitele de pedeapsă se reduc cu jumătate.
 
Conform asociaţiei procurorilor, inclusiv tentativa de răspândire a bolilor ar trebui pedepsită. 
 
Conform definiţiei AMASP, "prin persoană suspectată de infectarea cu o boală infectocontagioasă se înţelege persoana faţă de care se derulează investigaţii medicale pentru confirmarea infectării cu o boală infectocontagioasă, persoana care a fost depistată în cursul unei anchete epidemiologice şi despre care se ştie că a avut contact apropiat cu o persoană confirmată medical ca fiind infectată cu o boală infectocontagioasă sau persoana care a intrat pe teritoriul României dintr-o zonă declarată zonă cu risc epidemiologic şi despre care se presupune că a avut contact cu persoane confirmate medical ca fiind infectate cu o boală infectocontagioasă, precum şi membrii de familie ai acestor categorii de persoane".
 
Solicitarea de modificare a legii cu privire la aceste aspecte este justificată de faptul că, în contextul măsurilor luate pentru evitarea răspândirii COVID-19, au fost întocmite până în prezent aproximativ 40 de dosare penale pe teritoriul României, pentru infracţiunea de zădărnicirea combaterii bolilor, existând suspiciuni cu privire la săvârşirea unor fapte de natură penală ce au condus la infectarea unor persoane sănătoase, intrarea în carantină a unor instituţii medicale sau alte pericole faţă de sănătatea publică, precizează Asociaţia.
 
În prezent, infracţiunea de zădărnicirea combaterii bolilor se sancţionează cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau amendă pentru "nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacă a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli”, respectiv cu o lună la 6 luni sau amendă aceeaşi faptă dacă aceasta este săvârşită din culpă. De asemenea, conform art. 34 lit. m) din HG 857/2011 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele din domeniul sănătăţii publice este sancţionată cu amendă contravenţională în cuantum cuprins între 5.000 şi 10.000 lei nerespectarea de către persoane fizice, suspecţi şi convalescenţi de boli transmisibile, contacţi şi purtători sănătoşi de germeni patogeni, precum şi de către persoane juridice a măsurilor prevăzute de normele în vigoare, în scopul prevenirii şi combaterii bolilor transmisibile.
 
"Din analiza dispoziţiilor codului penal se poate observa că infracţiunea prevăzută la art 352 este una de rezultat, altfel spus sancţionează doar acele situaţii unde se poate stabili, în mod cert şi direct, că nerespectarea măsurilor impuse a condus la infectarea unei alte persoane. În circumstanţele avute în vedere la redactarea acestui text s-a considerat că răspunderea penală poate fi atrasă doar pentru acţiunile care au un rezultat concret de multiplicare a numărului de persoane infectate. Considerăm că în situaţia actuală, prin raportare la incidentele sesizate de autorităţi şi gravităţii situaţiei globale este necesară intervenţia legislativă, prin adoptarea unei legi penale temporare în condiţiile art 7 C. pen. sau prin modificarea cu titlul permanent atât a conţinutului constitutiv al infracţiunii prevăzute de art 352 C. pen cât şi limitelor de pedeapsă şi formelor agravante”, susţin procurorii.
 
În opinia acestora, nedivulgarea unor informaţii esenţiale privind posibilitatea intrării în contact cu o persoană infectată, respectiv cu privire la faptul că persoana s-a aflat într-o zonă sau ţară care se regăseşte sub risc de epidemie, "trebuie să se bucure de o incriminare distinctă în cadrul infracţiunii privind zădărnicirea combaterii bolilor având în vedere efectele negative pe care o astfel de omisiune le-ar putea aduce în primul rând personalului medical sau unităţilor spitaliceşti”.
 
"Apreciem că răspunsul autorităţilor statului trebuie să fie vehement şi în cazul în care nerespectarea măsurilor implică folosirea unui mijloc de transport destinat uzului în comun terestru, naval sau aerian (metrou, tren, avion, etc.). Folosirea unui astfel de mijloc de transport de către o persoană infectată poate fi un mijloc propice pentru infectarea unui mare număr de persoane, cu consecinţa imposibilităţii stabilirii cu exactitate a numărului şi identităţii acestora în cadrul unei anchete epidemiologice şi scăparea de sub control a bolii infectocontagioase”, menţionează sursa citată.
viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.