Orice acord cu Iranul în vederea opririi războiului va fi semnat de către Donald Trump numai dacă ”liniile sale roşii sunt satisfăcute”, dă asigurări Casa Albă, în plină incertitudine cu privire la negocieri între Teheran şi Washington, relatează AFP.
În urma unor confruntâri armate - săptămâna aceasta -, cele mai grave de la intrarea în vigoare a unui armistiţiu, la 8 mai, surse de la Washington au evocat joi un cadru al unui acord care prevede o prelungire cu 60 de zile a armistiţiului.
Însă preşedintele american tărăgănează şi a organizat o reuniune la Casa Albă vineri după-amiaza, în care urma să ia o "decizie finală" cu privire la posibil acord cu Teheranul.
Reuniunea - care a durat două ore - nu a condus, însă, la niciun anunţ imediat.
"Iranul trebuie să accepte că ei nu vor avea niciodată arma nucleară. Strâmtoarea Ormuz trebuie să fie deschisă imediat", iar Teheranul trebuie să se angajeze să o demineze, a enumerat pe reţeaua sa Truth Social, înainte de reuniune, Trump.
Donald Trump a cerut, de asemenea, cu majuscule, ca stocul de uraniu puternic îmbogăţit al Iranului să fie "DISTRUS".
Vineri seara, un oficial de la Casa Albă a anunţat că "preşedintele Trump nu va semna un acord decât dacă este bun pentru America, iar liniile sale roşii sunt satisfăcute".
"Iranul nu poate avea arma nucleară", a reiterat această sursă într-o declaraţie transmisă AFP.
"CERERI EXCESIVE"
"Discuţiile continuă, însă nu s-a încheiat încă niciun acord final", a anunţat un purtător de cuvînt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghai, reacţionând faţă de declaraţiile lui Donald Trump.
El a dezminţit orice discuţie, în acest stadiu, despre problema nucleară şi a apărat "situaţia specială" a Strâmtorii Ormuz, din cauza localizării sale geografice în apele teritoriale ale Iranului şi Omanului.
"Trump a afirmat că Iranul este obligat să deschidă Strâmtoarea Ormuz fără taxe de trecere, însă nicio clauză de acest fel nu apare în textul acordului", declară surse citate de agenţia iraniană de presă Fars.
Distrugerea materiilor nucleare ale Iranului nu apare nici ea în text, au adăugat aceste surse.
Puterea iraniană a denunţat anterior "cererile excesive şi poziţiile schimbătoare şi contradictorii" ale Statelor Unite.
"Ajungerea la un acord final depinde de încetarea atitudinii părţii americane", a subliniat şeful diplomaţiei iraniene Abbas Araghchi într-o convorbire la telefon cu omologul său din Oman.
Preşedintele iranian Massoud Pezeshkian a anunţat la rândul său că Iranul este "pregătit să acţioneze în vederea găsirii unui cadru respectuos, pentru a pune capăt războiului", într-o convorbire la telefon cu emirul Qatarului, potrivit agenţiei oficiale iraniene de presă Irna.
"CINE SPUNE ADEVĂRUL?"
La Teheran, locuitorii urmăresc dezabuzaţi aceste tărăgănări diplomatice.
"Cele două tabere fac declaraţii menite să le satisfacă susţinătorii. Este greu să ştii cine spune adevărul", comentează un iranian în vârstă de 49 de ani, Ali, originar de la Tonekabon, la Marea Caspică.
Războiul din Orientul Mijlociu, lansat la 28 februarie printr-o ofensivă israeliano-americană în Iran, s-a soldat cu mii de morţi şi a zdruncinat economia mondială, făcând să crească preţul petrolului.
Pieţele pariază pe un acord, iar cursurile petrolului brut se află la cel mai scăzut nivel de peste o lună.
Traficul maritim în Strâmtoarea Ormuz a accelerat, însă "asta nu înseamnă o întoarcere la situaţia de dinaintea războiului", potrivit televiziunii iraniene de stat, iar accesul rămâne interzis navelor ţărilor "ostile".
Între alte puncte de contencios, puterea iraniană caută să obţină deblocarea unor active în valoare de 24 de miliarde de dolari, blocate în străinătate, şi vrea ca o primă jumătate să fie vărsată încă de la încheierea protocolului unui acord.
Însă Donald Trump a anunţat vineri că "nu va exista niciun schimb de bani pentru moment".
ARMISTIŢIU ÎN LIBAN, O CONDIŢIE "OBLIGATORIE"
Teheranul a cerut, de asemenea, încetarea luptelor pe toate fronturile, mai ales în Liban, unde luptă aliatul său Hezbollah şi Israelul, în contextul în care un armistiţiu anunţat la 17 aprilie nu a fost respectat nicodată.
Armata israeliană şi-a apărat vineri "zona de luptă" şi şi-a continuat atacurile sângeroase.
Ministerul libanez al Sănătăţii a anunţat vineri 11 morţi - inclusiv o salvatoare - în atacuri israeliene în sudul ţării, şi a denunţat "o încălcare flagrantă a dreptului umanitar".
Mişcarea proiraniană a revendicat, la rândul său, o nouă serie de atacuri împotriva unor ţinte militare în nordul Israelului, în apropierea frontierei cu Libanul, în timp ce negocieri - catalogate drept "constructive" - s-au desfăşurat la Washington, pe plan militar.
Preşedintele libanez Joseph Aoun i-a transmis apăsat secretarului de Stat american Marco Rubio că o încetare a ostilităţilor este o "condiţie obligatorie" înaintea oricărui progres diplomatic.
Joi, sute de persoane s-au refugiat în oraşul Tir, în urma unor avertismente israeliene.
Potrivit unui ultim bilanţ oficial, 3.355 de persoane au fost ucise în atacuri israeliene în Liban de la începutul războiului, la 2 martie, când Hezbollahul a atacat Israelul ca represalii faţă de ofensiva israeliano-americană în Iran.
Medikatv.ro
