Managerul Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta”, medicul Beatrice Mahler, a declarat pentru News.ro că există o creştere a numărului de cazuri de copii cu tuberculoză în 2022, faă de 2021, În acest sens, în 2022 au fost înregistrate 327 de cazuri, faţă de 289 în 2021. În Bucureşti, au fost în 2022 30 de cazuri, faţă de 18 în 2021. În Ialomiţa au fost în 2022 16, faţă de 9 în 2021, în Braşov au fost 18 în 2022, faţă de 7 în 2021, în Tulcea au fost 12 cazuri în 2022 faţă de 5 în 2021, în Timiş au fost 13 în 2022, faţă de 5 în 2021, în Brăila au fost 12 în 2022, faţă de 5 în 2021.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Dr.Beatrice Mahler a explicat că această creştere este în paralel cu creşterea numărului de cazuri de tuberculoză la adulţi însă că, în cazul copiilor, este vorba despre o curbă mai scăzută a incidenţei. Dr. Mahler a explicat şi cum anume se pune acest diagnostic în cazul copiilor, fiind vorba despre o procedură ceva mai dificilă decât în cazul adulţilor

Evenimente

25 iunie - Medika TV - Maratonul sănătății dentare. Parteneri: Maxilomed, Regina Maria Dental Clinics
27 iunie - Maraton Profit News TV - Maraton Made in Romania (ediția a II-a)

„Curba de incidenţă pentru tuberculoză la adulţi este pe pantă ascendentă şi este absolut firesc ca şi cea de la copil să urmeze aceeaşi direcţie, dar dacă comparăm cele două curbe, incidenţa de cazuri de la copii este mai mică decât cea de la adulţi.

Există o creştere a incidenţei tuberculozei la adult în ultima perioadă, trebuie analizată în condiţiile în care în pandemie am avut o scădere a numărului de cazuri depistate, în 2020 de la 11.000 la 7100 de cazuri. În 2022 am avut o incidenţă crescută, cu peste 8800 de cazuri depistate. De ce ne îngrijoarează? Pentru că în ultimii 20 de ani România a fost pe o pantă descendentă a incidenţei tuberculozei, o pantă care a scăzut undeva cu 5% pe fiecare an, a fost o scădere sănătoasă din punct de vedere al patogenezei, însă în acest moment am ajuns la un număr mai mare de cazuri, în 2022, decât ar fi trebuit să avem în acest an, fără momentul pandemic. Ne aşteptăm ca şi în perioada următoare să crească numărul de cazuri, pentru că oarecum trebuie să recuperăm aceste persoane, iar la aceste cazuri diagnosticate este extrem de important să fie făcută anchetă epidemiologică serioasă, fără un control atent al contacţilor, există riscul să rămână persoane pozitive care să nu beneficieze din timp de tratament. 

 Trebuie să ne uităm puţin la ce înseamnă tuberculoza copilului, pentru că vorbim despre o afecţiune la al cărei diagnostic se ajunge de cele mai multe ori prin excludere. Pentru că paleta de simptome pe care copilul cu tuberculoză le are este extrem de variată, tuberculoza copilului este o formă de tuberculoză gravă care înseamnă diseminarea bacilului Koch în tot organismul, el ajunge să dezvolte de multe ori tuberculoză cu localizare multiplă, pulmonară, cerebrală, sistemică, iar diagnosticul este dificil deoarece cantitatea de bacil care se regăseşte în lichidele şi structurile care sunt supuse analizei este extrem de mică şi atunci practic mergem la diagnosticul tuberculozei copilului atunci când ştim că există un adult bolnav de tuberculoză. De cele mai multe ori cam aşa depistăm copiii. 

Sigur, situaţiile în care depistăm copilul cu tuberculoză şi nu avem adultul depistat ţin nu doar de medic sau de reţeaua de pneumoftiziologie, ţin de un complex de factori. Educaţia medicală are un rol extrem de important, familia trebuie atenţionată asupra rolului important pe care îl are un consult medical la un tuşitor adult, mai ales dacă exstă un copil bolnav care intră dintr-o răceală în alta, pentru că aceşti copii, de foarte multe ori, ajung în spitale cu infecţii recurente, vorbesc de copiii sub 5 ani, cu etiologie aparent virală sau bacteriană dar fără depistarea evidentă a unei infecţii sau a unei bacterii pentru că bacilul Koch necesită nişte teste de laborator speciale şi practic diagnosticul este mult amânat, iar adultul din jurul copilului de regulă reprezintă sursa infecţiei”, a explicat Dr. Mahler. 

Secţie specială pentru copiii cu tuberculoză, la Lacul Bucura, în Capitală. Este singura astfel de secţie din Capitală şi printre puţinele din ţară. Dr. Mahler spune că cei mai mulţi copii cu tuberculoză sunt trataţi în ambulator iar cei cu forme grave care ajung să se interneze sunt mai puţini. În aceste cazuri, însă, este nevoie de investigaţii complexe, care în cazul unui copil se fac ceva mai dificil decât în cazul adulţilor. Complicaţiile pe care boala le poate da sunt dintre cele mai severe, mai spune dr. Mahler

„Copiii care vin să se interneze de cele mai multe ori se internează pentru că nevoia de investigaţii la copilul cu tuberculoză este puţin mai mare, iar recoltarea probelor şi evaluarea eventualelor complicaţii pe care le dă tuberculoza este un pic mai laborioasă decât la adulţi. Copilul nu ştie să expectoreze, recoltarea sputei pentru analize de laborator se face cu intubaj, se face spălătură gastrică, pentru că copilul înghite sputa. De asemenea, tuberculoza afectează foarte frecvent ganglionii din mediastin, este porţiunea dintre inimă şi plămân, o zonă foarte sensibilă, iar aceşti ganglioni se măresc în dimensiune şi de foarte multe ori, prin inflamaţia pe care o produc, creează fistule care se deschid în căile respiratorii şi practic putem să avem afectarea căilor respiratorii printr-o patologie mediastinală, o problemă severă, gravă, pentru că practic creează comunicarea între plămân şi zona din jurul inimii şi atunci evaluarea existenţei acestor fistule se face doar prin examen bronhoscopic, o manevră dificil de suportat şi de către un adult. 

Să nu uităm că tuberculoza copilului duce de foarte multe ori la afectarea meningelui, iar aici colegii infecţionişti sunt cei pe care ne bazăm şi care ne ajută foarte mult în diagnosticul pe care îl facem pentru aceşti copii”, a precizat medicul. 

Există o secţie de pediatrie pentru copilul cu tuberculoză, este singura din Bucureşti şi una din puţinele din ţară, la Lacul Bucura. Există acolo 30 de locuri şi deja secţia se pregăteşte să primească primii specialişti în pneumo-pediatrie, o specialitate nouă şi extrem de importantă în gestionarea cazurilor de tuberculoză la copii. 

„Există la Lacul Bucura 30 de paturi pentru copiii cu tuberculoză în acest moment, am redus mult numărul de paturi de tuberculoză şi la copil, cum am făcut-o şi la adult, tocmai pentru că tuberculoza se poate trata în ambulator şi atunci copiii pot să fie şi ei trataţi acasă de către părinţi, acolo unde sunt condiţiile necesare. Mai mult decât atât, poate pentru copil acest lucru este poate şi mai sigur, pentru că nici într-un caz copilul, mai ales copilul mic, nu va face o formă de tuberculoză care să supună pe cei din jur la un risc. 

Copilul cu tuberculoză nu este contagios, el este de regulă victima unui adult bolnav de tuberculoză fie că ştie, fie că nu, şi atunci copilul necesită internare doar atunci când ajunge să facă o formă severă de boală. 

De regulă, diagnosticul tuberculozei la copil este pus de către medicul pediatru şi aşa este normal, este medicul pediatru care tratează copilul, medicul pneumolog intervine doar în zona în care vorbim de tratamentul specific tuberculozei, care prin ordin de ministru, este recomandat de medicul pneumolog, însă eu cred că direcţia de dezvoltare a specialităţii de pneumo-pediatrie, suntem în primii ani în care au reuşit să-şi dea specialitatea primii pneumo-pediatri, va crea condiţiile necesare ca pneumo-pediatrul, care, sigur, în contact cu reţeaua de pneumoftiziologie, să poată să monitorizeze tratamentul acestor copii. 

Este extrem de important să avem un număr tot mai mare de astfel de specialişti, pentru că plămânul copilului este complet diferit de plămânul adultului, vorbim nu doar de modul în care funcţionează plămânul, modul în care reacţionează la infecţii, modul în care răspunde la tratament, modul în care plămânul copilului se dezvoltă până la 7 ani şi asta îl face să existe o variabilitate foarte mare în interacţiunea cu mediul la care copilul este supus. 

Şi atunci mecanica pulmonară şi specificul acesta, sigur, îl înveţi în timp şi dacă eşti pneumolog, dar e important să existe un medic care să se ocupe de aceşti copii cu probleme, cu atât mai mult cu cât există un număr mare de copii care dezvoltă nu doar infecţii respiratorii, ci dezvoltă infecţii respiratorii pe o structură pulmonară care are deficienţe încă de la momentul naşterii, prematurii de exemplu, sunt copii care au probleme şi care trebuie oarecum îngrijiţi pe toată copilăria astfel încât funcţia pulmonară să se dezvolte cât mai bine. 

La Lacul Bucura avem rezidenţi anul 4 de pneumo-pediatrie, două colege, aşteptăm să termine anul viitor rezidenţiatul şi să sperăm că vom reuşi să scoatem curând un post care să fie ocupat de unul dintre colegii care tocmai ce a terminat specialitatea. Construim echipă nouă şi acolo, dar atunci când vorbeşti de resursă umană în sănătate, lucrurile se construiesc în ani de zile”, a spus Dr. Mahler. 

Semne care ar trebui să-i îngrijoreze pe părinţi: infecţii respiratorii repetate, tuse, astenie. Nicoleta este internată cu băiatul ei de 11 ani pe secţia de la Lacul Bucura şi spune ce anume a reprezentat semnalul de alarmă în cazul său. Ea spune că băiatul ia 7 pastile zilnic, din care 4 sunt antibiotice. 

„Orice copil care are infecţii respiratorii repetate, tuse, o astenie pe care părintele o sesizează la copilul său, trebuie să fie evaluat de un medic pediatru. Nu este normal să nu avem acest consult”, a precizat dr. Mahler. 

„Avea o tuse, şi am zis să merg cu el şi să-i fac un control de rutină la plămâni şi acolo mi-a spus că are ceva pe plămâni, m-au trimis la ”Marius Nasta” şi acolo mi-a zis că ar fi supect de tuberculoză. Avea doar tuse, fără febră şi doar noaptea. 

La spital au spus că trebuie să fim internaţi minimum trei zile pentru investigaţii, i-au făcut analizele, au ieşit rezultatele şi au spus că are tuberculoză, trebuie să stăm minimum două săptămâni. Nu este contagioasă, depinde de fiecare cum este boala de avansată, la el nu este contagioasă. 

Tatăl meu are tuberculoză, nu au avut contact foarte mare dar...casele sunt lipite una de alta, probabil s-au mai întâlnit prin curte. Copilul ia 7 pastile, 4 antibiotice şi 3 pentru stomac. Este destul de greu să ia 7 pastiluţe în fiecare zi, dar...Nu are regim alimentar, doar că să nu mănânce foarte sărat”, a declarat Nicoleta, mama unui copil cu tuberculoză, pentru News.ro. 

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.